Podcasts about Oricum

Opinie: BOR pariază pe Simion? (DW) - Interviuri EXCLUSIVE cu doi foști ambasadori americani / Adrian Zuckerman (republican): Să-i fie rușine domnului Simion! / Mark Gitenstein (democrat): Dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua! (G4Media) - Cât de extremist este extremistul Simion? (Libertatea) Reset în grotă: Simion se retrage în bula controlată, iar Georgescu agită blugii și bananele (SpotMedia)După turul întâi al alegerilor prezidențiale, George Simion a surprins printr-o prezență sporită în spațiul public, acceptând interviuri și expunându-se mai mult decât o făcuse anterior. Acum pare însă că a apăsat din nou butonul familiar: control total al mesajului și evitarea oricărui risc de erodare în presă.„Simion a revenit la strategia inițială de a nu ieși public în interviuri și dezbateri unde s-ar putea eroda, o strategie pe care – spre surpriza multora – și-a schimbat-o după turul 1. Devenise brusc foarte prezent”, remarcă sociologul și consultantul politic Cristian Andrei, într-o analiză scurtă publicată pe Facebook.Schimbare nu este întâmplătoare. Este un reset, o recalibrare după o săptămână de ezitări și încercări, care nu i-au adus clar beneficii.Așa se explică și recenta postare video, în care se filmează în timp ce îi admonestează pe reprezentanții postului Digi24 veniți pentru o negociere.Departe de un gest spontan, discursul este clar regizat, cu o regie simplă dar eficientă, și servește perfect narațiunii „noi vs. ei”, „anumite televiziuni sunt împotriva poporului”.În acest context, Călin Georgescu a publicat, luni seară, un mesaj video de 8 minute pe Facebook, fără a face vreo referire la George Simion, în care vorbește despre falsa democraţie, suferință și credință.E un mesaj tipic pentru el, care nu numeşte partide sau politicieni, însă e plin de trimiteri la pământ, rădăcini şi sărăcie. În acest peisaj, Nicușor Dan rămâne, paradoxal, într-o poziție mai vulnerabilă. Fără un adversar direct care să accepte confruntarea în spații neutre, el este forțat să alerge singur după voturi și să genereze singur emoție, într-o campanie unde celălalt joacă exclusiv pe teren propriu, cu regulile proprii.Integral pe SpotMedia.ro.Opinie: BOR pariază pe Simion? (DW)Biserica Ortodoxă Română (BOR) declară că se delimitează „de orice act de politică partinică” prin „evitarea implicării” în „susținerea publică a vreunuia dintre candidați”. Neutralitatea în fața unui candidat care cochetează cu Rusia, care vrea să scoată la suprafață naționalismul gregar și să schimbe azimutul țării, e mai degrabă o formulă de asociere, scrie jurnalista Sabina Fati.Oricum, Arhiepiscopul Tomisului a fost duminică la sfinţirea sediului AUR Constanţa și a spus că a mai ținut slujbe și la alte sedii ale acestui partid, fiindcă în astfel de cazuri n-ar fi vorba de „culori politice”, ci de iubire „de Biserică, de neam și de țară”. Pe scurt, Tomitanul, care în pandemie instiga împotriva vaccinării la fel ca liderul AUR, George Simion, acum le spune credincioșilor că acest partid se află pe lista preferințelor sale pentru că ar fi cu Biserica și cu țara. Dar el nu e singur, iar Patriarhia știe că încă de anul trecut prin mănăstiri și biserici, Călin Georgescu era preferatul clericilor. Iar acum, în locul lui, e George Simion. Pericolul căderii în trecut este tot mai evident în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, unde curentul european nu reușește să învingă tradiționalismul bolnăvicios cu rădăcini în perioada pactizării BOR cu legionarismul și mai apoi cu regimul ceaușist.BOR își caută susținere politică pentru dezideratele sale tradiționale în lupta cu progresismul, de aceea la alegeri a pariat mereu pe partidul capabil să-i asigure susținerea financiară necesară și să militeze pentru valori similare.Mai mult, pe pagina DW.Interviuri EXCLUSIVE cu doi foști ambasadori americani / Adrian Zuckerman (republican): Să-i fie rușine domnului Simion! / Mark Gitenstein (democrat): Dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua! (G4Media)Doi foști ambasadori SUA la București,  Adrian Zuckerman (republican) și Mark Gitenstein (democrat), vorbesc despre pericolul alegerii unui candidat extremist în funcția de președinte al Româniiei și îl susțin deschis pe Nicușor Dan. Zuckerman afirmă că Simion este pro-rus și reprezintă o amenințare pentru democrație, în timp ce Gitenstein crede că dacă Nicușor Dan nu ar fi ales, actuala abordare pro-NATO și pro-UE nu va continua.Fostul ambasador trimis în primul mandat al președintelui Trump, Adrian Zuckerman, susține că George Simon nu spune adevărul atunci când susține că adminstrația Trump a sancționat politic România cu excluderea din programul Visa Waiver din cauza anulării primului tur al alegerilor din noiembrie anul trecut. ”E o rușine fără seamăn. Așa că să-i fie rușine domnului Simion. Ce spune el nu este adevărat”, a declarat Zuckerman pentru G4Media.Fostul ambasador trimis de administrația Biden în România, Mark Gitestenin este de părere că ”alegerea este clară”: ”Aveți un candidat eurosceptic, anti-NATO, declarat persona non grata în Ucraina și Moldova, adept al teoriilor conspirației privind Covid-ul, ostil presei și fără experiență semnificativă în guvernare. Pe de altă parte, îl aveți pe actualul primar al Bucureștiului, aflat la al doilea mandat, care a scos orașul din faliment, a reformat transportul public cumpărând 350 de autobuze noi și a început să modernizeze sistemul de încălzire, o funcție esențială pentru cetățenii orașului. Aveți un manager competent, liber de acuzații de corupție, care știe să facă guvernul să lucreze pentru cetățeni”.Cât de extremist este extremistul Simion? (Libertatea)George Simion este liderul partidului de extremă dreapta AUR, însă el nu practică un extremism în forma clasică a termenului, așa cum apare definit în cărțile de politologie sau așa cum a experimentat România de-a lungul istoriei. Ideologia sa este, mai degrabă, un amalgam de idei suveraniste, naționaliste și populiste, combinate cu o doză uriașă de oportunism politic, a precizat pentru Libertatea prof. Bogdan Bucur, sociolog și istoric în cadrul SNSPA București. Istoricul Bogdan Bucur consideră că George Simion – așa cum singur se laudă – este artist în a arunca cu vorbe. Și doar atât. Să ne amintim doar de casele în valoare de 35.000 de euro pe care le promitea înainte de alegeri și despre care acum a spus că n-au fost decât o strategie de marketing. Evident, continuă specialistul, pe același principiu s-ar putea răzgândi și în alte privințe. Prin urmare, Simion se face frate cu dracul cât să treacă puntea. Însă asta nu înseamnă că ceea ce spune el nu trebuie luat în serios. Dimpotrivă!

Victor Negrescu: [00:00:00] Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană a PSD-ului. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun. George Buhnici: Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de politică nu trebuie salveze pisici din copac.Victor Negrescu: Nu mă interesează unde se tunde candidatul Sau filmuleţe haioase şi aşa mai departe Sincer nici pisica din copac. Eu nu mă regăsesc. Nu punem la bătaie guvernul se pune la bătaie preşedintele României. Eu cred că se joacă şi soarta guvernării. George Buhnici: Marcel Ciolac o să păţească exact ca Iohannis. O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crina Antonescu câştiga alegerile, sunt şase foarte mari Crina Antonescu nu are nicio şansă Este în pinea ta. Dar pe bune, serios, doar atât putem? Doar atât poate PSD-ul? Știu că lumea e coceată pe subiectul ăsta. Și tu insisti, Marcel Ciolacu Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba despre George Buhnici: lipsă de educație, incompetență și lipsă de performanță.35 de ani nu s-a întâmplat nimic. Victor Negrescu: Doar George Buhnici: s-a furat. Victor Negrescu: Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. [00:01:00] Suntem vot împotrivă e bapea mântii, suntem sătui de sistem. Nu e dacă ești suveranist în România. De ce te opui ca ucrainienii să aibă suveranitate? Pentru că dacă tu ești dispus să încalci suveranitatea Ucrainei, cum zic suveraniștii în România, înseamnă că ești dispus să accepti ca Rusia să încalce suveranitatea României.E un nonsens adică când ești George Buhnici: suveranist? Dar le zic nouă suveraniștii că dacă nu am provocat Rusia, Rusia ne-ar lăsa în pace, că noi ajutăm ucrainei și de-aia îi provocăm pe ruși. Spun, domnule, Victor Negrescu: să fim mândri. Adică ei stă acolo să stă cam plecat la Moscova, că asta e problema lor. De George Buhnici: ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană?Nu uitați să [00:02:00] dați like să lăsați comentariu distribuiți video pe alte ce ești unul dintre foarte puțini pesediși cu fața umană? Acum sper că toată Victor Negrescu: lumea este... Toți politicienii sunt oameni la finalul zilei. Nu știu, mi se pare că, cel puțin în ceea mă privește, că trebuie să vorbesc cât se poate de direct, să fiu eu, să fiu autentic.Fac politică pentru că am niște convingeri ferme. Am trecut și prin situații, zic eu, dificile în politică. Am fost propus de trei ori să fiu exclus din Partidul Social-Democrat și, în consecință, dacă tot am realizat atâția ani, e timpul să vorbim și mai liber și mai deschis și, poate asta mă face mai uman.Când a fost a treia? A treia cu Liviu Dragnea și cu Viorica Năcilă A mi-a fost teamă George Buhnici: ca acum, după turul 1. Vorbeai prea bine. Victor Negrescu: După turul 1 a fost o provocare. Ideea aceasta să fiu comunicatorul [00:03:00] Partidului pentru Alegele Parlamentare am zis că am niște lucruri care, poate unii nu se așteptau să le zic. Și ai rezistat comunicator două zile.Eu zic că nimeni nu s-a dezis, că nu s-a făcut niciun vot. Am fost votat cu unanimitate să fiu comunicator, dar într-adevăr au revenit și alți colegi în prim plan. Însă am spus lucrurile pe care le-am gândit și cred că am contribuit la redresarea partidului social-democrat. Adică tot și-am câștigat alegele parlamentare.Poate unii au mizat și pe mine și pe oameni ca mine că vom conta mai mult. Și da, am spus cum am spus niște lucruri foarte directe. Am spus foarte clar că dacă s-a întâmplat lucrul acesta, nu sunt de acord că a partidul social-democrat să dea votul altui partid în mod special extremiștilor. Și am spus că dacă a făcut cineva lucrul acesta, cu siguranță, în familia social-democrată nu ar trebui să regăsească.Și am spus cu fermitate încă ceva în care cred că noi... Așa spus făcut cineva lucru în că Luptăm pentru [00:04:00] justiție justiție socială În consecință trebuie să fie o temă și pentru noi. Unii au apreciat, alții au apreciat mai puțin. E o dezbatere internă foarte vie în Partidul Social-Democrat și în sensul acesta nu a zice că există tabere, nu e valoare de tabere, dar e normal să existe și viziuni diferite și fiecare să contribuie cum dorește la această direcție a stângii românești.George Buhnici: După interviul de la ProTV, m-am convins că vreau să am o conversație cu tine. Și după aia ai dispărut. Și a fost foarte ciudat pentru că, exact cum ai zis tu ai spus ceea gândeai, dar ai spus ceea ce gândeam mai mulți. Și era una dintre rarele ocazii când nu mă uitam la un lider politic de la orice partid din România, care vorbea ok.Că nu mă aștept la performanță excepțională de la politicienii români, dar vorbeai ok. Încă... Acum înțeleg mai bine că ai vorbit împotriva conducerii. Victor Negrescu: Nu, nu nu. George Buhnici: Dacă trebuie să iasă cei care au dat voturi, a ieșit la iveală [00:05:00] ulterior că șefii PSD-ului au trimis oamenii să dea voturi lui George Simion.Victor Negrescu: Nici nu mai înțelegem dacă a fost o glumă sau nu a fost o glumă. Acum nu știu. Adevărul este că Partidul Social-Democrat nu a prins turul 2 și trebuie să ne dăm seama că au fost comise cel puțin niște greșeli strategice și ar fi foarte ușor pentru mine să spun că X sau Y este responsabil. O spun foarte direct.E o responsabilitate comună A Partiului Social-Democrat pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut și pentru partidari și pentru România, că de fapt România a avut de suferit pe prisma faptului că, iată, un candidat extremist era să ajungă președintele României cu o agenda, cred eu, împotriva românilor.Așa că tot din interiorul acestui partid trebuie vină soluția pentru a se redresa. E nevoie de o stângă puternică în România, una autentică, sinceră deschisă pentru că [00:06:00] peste toată lumea se așteaptă de la stânga să facă mult mai mult decât toată lumea pentru că noi de principiu spunem reprezentăm oamenii.Complicat adică nivelul de presiune este mult mai mare, standardele sunt mult mai ridicate și trebuie să învățăm și noi cum să respectăm acest angajament pentru că altfel, da, se va întâmpla ca în multe zone din Europa. Stânga românească va avea de suferit dacă nu se adaptează și dacă nu este cu adevărat umană și sinceră.George Buhnici: Eu cred că până la următoarea alegeri în ritmul actual, PSD-ul se va toci de tot și nu este singurul care va avea problema asta. Ce se întâmplă acum nu este un accident. Și acum, într-adevăr stai și te uiți băi ok, avem nevoie de stânga, dar până când să avem, să ajungem să vorbim de ce înseamnă stânga ce înseamnă să fii social-democrat că aș vrea să aud lucrurile astea de la un PSD-s până în urmă, de altfel primul care vine aici, am vrut să aduc și pe domnul Ciolacu înainte de alegeri doar că nu merge decât la chestii aranjate.În condițiile actuale cu Partidul Social-Democrat în formă asta, [00:07:00] eu nu știu ce mai rămâne după alegerile prezidențiale pentru că, da, acum există o coaliție care are guvernul aranjat. Oamenii înțeleg prea puțin lucrul ăsta. Nu punem la bătaie guvernul, se pune la bătaie președintele României. Corect?Partea asta de coaliție de guvernare este pare rezolvată, dar eu nu văd bine liderii niciunui dintre partidele astea două care controlează această coaliție. Da, eu Victor Negrescu: cred că se joacă și soarta guvernării deși cu siguranță mi-aș dori să discutăm mai mult despre ce fel de președinte ne dorim pentru România și care sunt proiectele lor.Acum toată lumea e pe TikTok. E foarte bine, mă bucur să aflăm mai multe despre candidații la prezidențială, însă mi se pare totul forțat. Care-i proiectul de țară? Sincer, poate e profilul meu un pic mai serios. Nu mă interesează unde se tunde candidatul sau filmulețe. Eu nu mă regăsesc Cu siguranță și ăsta este un exemplu [00:08:00] Dar cred că acum avem nevoie, culmea, într-un moment dificil de politicieni serioși care își asumă acest rol.Responsabilitatea pe care o au. Eu am o chestiune. Sincer dacă... Dimineață nu am un program plin și nu fac ceea ce mi-am propus și nu am niște rezultate la finalul zilei, da, am un sentiment de rușine. Asta mă încearcă Adică, totuși, oamenii m-au votat, sunt plătiti din bani publici recunosc lucrul ăsta, deci am o misiune.Unii spun că exagerez, că sunt de principiu mai workaholic în felul acesta. Deci trebuie să ne facem treaba și asta vor oamenii să vadă de la noi. Toată lumea zice, dom'le, trebuie să fim umani. Eu nu înțeleg chestiunea asta. Omul politic care vrea să fie uman. Păi dacă ești om politic, ești, în primul rând om și prin ceea ce faci arăți că te preocupi de ceilalți.Dar alegerile acestea sunt cruciale. Cruciale pentru... George Buhnici: Până la alegerile cruciale hai să vorbim un pic de chestia asta umană, că e o capcană. Eu sunt de acord că omul politic trebuie să se ocupe de [00:09:00] politică nu trebuie să salveze pisici din copac ca să fie cool pe TikTok și nici să-mi arată unde se tunde sau ce am mâncat sau chestii genul ăsta.Astea sunt populisme. Putem fi de acord? Da, sunt total de acord. Putem fi de acord că să fii politician este o meserie în sine și nu trebuie fii entertainer? Victor Negrescu: Sunt de curge aici. Aici problema aceasta, această confuzie între entertainer și politician ne dus în situația pe care o trebuie să mă astăzi. Și da, partidele mainstream au făcut această greșeală au căutat să copieze.Au fost câteva exemple de oameni care au reușit fiind mai degrabă cum spui tu, entertainer decât să fie altceva și în contextul acesta s-a copiat acest model. Însă e vorba de responsabilitate. Dacă țipi nu faci o legie bună. Dacă eventual faci un clip high-ost, asta nu înseamnă că ai stat în comisie și ai negociat decizia cea mai bună.Plus pentru a lua o decizie bună trebuie să te consulti cu mediul de afaceri, cu sindicatele. Trebuie să o scrii, să te discuți cu specialiști să [00:10:00] negociezi cu o altă partidă. Știu nu e fan chestiunea asta. Știu și oamenii care se uită acum la noi, se gândesc doamne, ne dău Victor Negrescu lecții de moral acum.Le știe el pe toate. Nu le știu pe toate. Însă nu-mi doresc să fiu acest tip de politiciar și nu cred că este direcția corectă nici pentru România nici pentru Europa să facem lucrurile acestea Și ca să dau un exemplu că există acest model și la nivel european. Și spun foarte deschis, eu ca pro-european convins.Nu mă interesează când Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene, merge la o reunie în Brazilia și mi-arată clip pe Instagram ca să pară cool că s-a dus pe plaja din Brazilia și s-a întâlnit cu oamenii când alerga de dimineață. Nu cred că asta trebuie să facă că trebuie să fim umani, să interacționăm, să fim disponibili, să mergem în supermarket, să ne punem benzină să orice, lucrurile astea trebuie să le facem, în mod natural.Dar este natural să ai o cameră după tine când faci toate lucrurile astea? Nu mi se pare atât de naturală chestia asta. Apoi, de niște mii George Buhnici: euro. Și unii și alții. Deci putem fi de acord [00:11:00] că avem nevoie de politicieni profesioniști când fac chestia asta, problema pe care o văd însă este că oamenii sunt sătuli de elite și percep politicienii de carieră și tu ești unul, Ca fiind niște elite decuplată de la realitate.Și acum și tu ești la treilea mandat în Parlamentul European, faci parte din elita asta. Faptul că vii și îmi spui într-adevăr că sunt uman dar nu vreau să fiu entertainer, asta nu înseamnă că nu faci parte din elita politică. Victor Negrescu: Acum depinde și cum ne gândim la această elită. În istoria României au fost niște lideri politici care și-au asumat responsabilități.Și ții minte că cel puțin noi românii suntem mândri de deciziile luate de anumiti lideri politici care erau tot... Politicieni între ghinimele de carieră Cum eu sunt, în primul rând cadru didact, profesor, așa mă definesc Și, evident, fac și politică de multă vreme, luptându-mă pentru niște convingeri. E nevoie de experiență, de expertiză e nevoie de contact, e nevoie de toate aceste aspecte pentru [00:12:00] a avea impactul dorit.Adică nu e ca și cum astăzi intri în politică și dintr-o dată schimbi ceva sau știi cum funcționează lucrurile. De altfel un om care nu înțelege mecanismele nu va fi eficient, nu va produce rezultate. Însă încerc să păstrez ceea ai spus tu foarte bine, contactul uman Eu am o organizație în interiorul Partiului Social Democrat compusă din peste 10.000 de persoane, persoane care sunt fie membri fie simpatizați de stânga, pro-europeni, Mai tineri în general, dar nu doar tineri și împreună cu ei, periodic, facem o serie de acțiuni inclusiv acțiuni cu caracter social, care sunt diferite.Știți cum se spune de obicei, partidele merg cu plasa, de exemplu la oameni și așa mai departe, inclusiv când fac acțiuni caritabile. Și e bine să fie acțiuni caritabile. La noi facem aceste tipuri de acțiuni dar diferit De exemplu mergem deja de aproape 10 ani, în fiecare an, la copii din zone defavorizate dar pe lângă Că cadourile pe care le [00:13:00] facem, stăm cu ei, împodobim bradul, discutăm aflăm care e problema și facem și follow-up.Și mai invităm și oameni din comunitate, profesori cunoscuți medici oameni politici să vină cu noi. Și aceste experiențe umane, și pentru mine spun sincer, dar și pentru colegii mei ne ajută pe toți să relativizăm, să ne dăm seama. Adică am fost într-un cartier din Sibiu, erau numai vile și în mijloc era un granș în care stăteau șapte fetițe cu familia lor.Am fost de exemplu în Vrancea și la un moment dat, tot așa într-un loc părăsit de lume, o familie formată din două persoane care au crescut într-un centru pentru copii, s-au instalat acolo într-o casă părăsită aveau doi copii și trăiau în aceeași încăpere cu o vacă Știu, pare straniu și am încercat să găsim soluții, să le găsim o casă, să le găsim un loc de muncă, să vedem cum copiii pot merge la școală, unii s-au decuplat asta cred că trebuie să facem mai mult sincer eu, i-aș duce pe mulți [00:14:00] politicieni în aceste zone să vadă la firul ierbii pentru că unele politici nu funcționează până jos și aici cred că e problema neîncrederii față de politică în România, lumea aude lucruri frumoase, vorbim de miliarde de euro europeni, vorbim de decizii merge, bubuie economia și oamenii la firul ierbii nu simt nu este vina doar a decidenților politici, însă mai multă atenție la implementare ar ajuta foarte mult George Buhnici: practic asta este decuplarea când te uiți către Bruxelles nu te uiți la nivel ochelor te uiți în sus și este și o diferență de distanță și de nivel și într-adevăr oamenii simpli nu văd întotdeauna beneficiile astea deși de foarte multe ori punga aia care vine de la primărie era de fapt trimisă de Uniunea Europeană și sunt multe lucruri care se schimbă în viețile noastre datorită Uniunii Europene La revedere!Cei din orașe și mai ales audiența mea înțeleg chestia asta. Eu vreau să înțeleg aici care e, până la urmă, strategia lui Victor Negrescu, pentru că e deja la al treilea mandat în Parlamentul European. Acum ești vicepreședinte. Înainte să faci 40, [00:15:00] nu? Faci la vară. La vară fac. Un vicepreședinte foarte tânăr de Parlamentul European, un politician de carieră Care ți-e planul?Ce vrei de fapt? Victor Negrescu: Vreau să lași ceva în urmă. Vreau să am un impact. La 40? Da La 40 de ani e o problemă chestiunea asta. Când am intrat prima oară în politică mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am fost cel mai tânăr român ales vreodată în Parlamentul European și atunci mi s-a spus că sunt prea tânăr. Am intrat din întâmplare pentru că m-au pus pe un loc neeligibil, însă am intrat.Și al doilea mandat tot din întâmplare pentru că am intrat după Brexit. Și după aceea poți să te și scoate. A fi lasat mă și scoată, da. Al treilea mandat zicem că a fost mai ușor un pic, dar ne-a lău obținut și automat a rezultat și în poziția pe care am câștigat-o de vicepreședinte al Parlamentului European.Dar vreau să las ceva în urmă. Când mi este foarte greu și într-un unghi personal și, pe urmă, spun și zona politică, mi-e foarte greu să explic băiatului meu de 12-10 ani de ce m-a văzut mai [00:16:00] rar Dacă nu pot să-i spun că am făcut ceva și că sunt niște rezultate. Am nevoie de chestiunea asta, simt și asta cred că pot să fac astăzi Am puterea resursele, relațiile, dorința să fac lucrul acesta, dar dintr-o perspectivă mai largă cred că e nevoie de lider și pasumat, mai ales pentru ceea ce înseamnă astăzi drumul României.Care-i viziunea? Pentru că noi suntem generația, mă înțeles că suntem de o vârstă destul de apropiată, chiar dacă ești puțin mai în vârstă, noi suntem generația acelor care au vrut să reușească pentru că au văzut greutățile prin care au trecut poate părinții noștri și am vrut și mai mult decât ei, am vrut să reușim, am vrut să ne fie mai bine și să fie mai bine poate și copiilor noștri și ne-am luptat, ne-am luptat, ne-am luptat, dar proiectul nostru a fost aderăm la Uniunea Europeană, aderăm la NATO și care următorul proiect de țară Ce se întâmplă?Pentru că sunt niște schimbări profunde și știi noi ne mândrim sectorul digital în România, e beton suntem tari Au o problemă în sectorul judicial în România, nu mai ține pasul cu tendințele. Vorbim, [00:17:00] agroalimentar agricultura românească e performantă. În alte domenii nu mai este atât de performantă. Cum ține pasul?E clar că trebuie o altă viziune și oameni să se implice. Și îndemnul meu, inclusiv către cei care se uită, este să se implice. Este o lipsă de implicare. Suntem pe ultimele locuri la nivelul european în ce înseamnă implicarea civică a oamenilor. Nu neapărat în politică deși ideal este în politică, dar pentru a putea să alegem oameni competenți trebuie să fie concurență Eu spun.Cum poți George Buhnici: să te concurezi cu Ciolacu și cu Stănescu în PSD cu, nu știu, ăștia toată clica din PNL. În fiecare partid există cât un aparat din ăsta. Dacă vrei să te implici în politică, te uiți și vezi că intri, de fapt nu intri într-un partid intri într-o organizație. Și aș putea să adaug după mafiotă o organizație pe bază de interes sau o organizație opacă în care meritocrația...Serios, acum, încă o dată, îmi pare rău că trebuie să spun lucrul ăsta. Bă dar când arată domnul Ciolacu diploma aia de [00:18:00] bacaloreat? Știi? Și când aud, pe exemplu noi înregistrăm pe final de martie, deja au început să apară fisurile comunicării cu președintele pe subiectul ministrului de externe. Astăzi se decide în timpul discuției noastre, soarta ministrului de externe, că primul nostru ministru ar vrea să o dea la pace, cumva, cu americanii.Pe partea cealaltă președintele spune, hai să nu ne criticăm oamenii în public. Victor Negrescu: Acum Ce fel de leadership e ăsta? Eu cred și în responsabilități și răspundere individuale. Totuși, așa funcționează lucrurile, dar în același timp... Partidele au rostul lor într-o democrație Ele organizează ideile Organizează participarea la decizii Care e ideea?Care e ideea la PSD? Ideea de stânga există Totuși Partidul Social-Democrat Social-Democratia în România Are 132 de ani de istorie Atunci a apărut primul Partid Social-Democrat În România Știu că cei de dreapta spun că ei sunt [00:19:00] Istoria României, însă Social-Democratii în România Au contribuit foarte mult La dezvoltarea României moderne Mulți ignoră faptul că atunci când s-a realizat Marea Unire a fost un fel de adunare Parlamentară în Transilvania Și jumătate din cei care au votat din parlamentarii Respectiv erau Social-Democrati Culmea în Transilvania unde PSD Nu are rezultate tocmai bune Și sunt exemple de acest fel de Social-Democrati Care au contribuit la istoria noastră S-au luptat și cu comuniștii, comuniștii i-au trimis la închisoare Și naziștii i-au trimis la închisoare Pe Social-Democrati și dacă mergem În închisorile comuniste Sau...Extremiste din România, naziste, vedem da, acolo practic zonă unde au murit socialdemocrati. Zici, se uită lucrul acesta. Eu cred în această tradiție, în această istorie. E singurul partid socialdemocrat în România și pentru asta mă lupt. E o concurență, o competiție un conflict de idei, ar fi foarte simplu acum să spun că X este greu.Eu am o comunicare, zic eu, bună cu Marcel Ciolacu atunci [00:20:00] când sunt consultat pe niște subiecte. Și nu este doar de acum. Pe-a lungul timpului împreună am lucrat în a schimba poate modul în care Partidul Socialdemocrat a comunicat pe zona europeană. Era foarte izolat pe plan extern, acum nu mai este atât de izolat.Însă revenind la contextul pe care îl spui acum, Eu cred că avem deficiențe inclusiv din punct de vedere constituțional, în modul în care este reprezentată România pe zona de politică externă. O să pară critică la adesa cuiva, din nou nu-i adesa la cuiva, e o critică constructivă și structurală. În cazul României, reprezentantul României la Consiliul European este șeful statului.Șeful statului nu poate interveni în politica internă. 90% din deciziile importante luate la Bruxelles privesc politica internă, politica pentru consumatori, politica agricolă, banii europei, subiectele ce țin de investițiile în zona de industrie de apărare, culmea, e tot politica internă. De-aia se [00:21:00] duce cu ministrul de externe, George Buhnici: se duce cu Victor Negrescu: reprezentanții guvernului, nu?Dar a fost cu ministrul de externe? Domnul Curezeanu a fost acum în perioada aceasta la Consiliul European sau la ședințele cu liderii europeni. De exemplu eu îl cunosc pe domnul Curezeanu, am un respect deosebit, am lucrat împreună pentru ca să deblocăm poziția austriei. Pe domnul Bolojan l-am văzut în multe poze.Pe domnul Bolojan l-am văzut la toate chestiile astea. Dar n-a fost împreună cu președintele Ar fi normal ca ministrul de externe să meargă cu președintele. Pentru că politica externă este responsabilitatea președintului. Și să meargă împreună. Cum mergi și alții? Deci nu se înțeleg care e problema. Nu știu eu cred că și acolo te-ai văzut un pic care este coordonarea.În moment trăim un moment în care trebuie să fim mult mai eficienți pe zona de politică externă. Și cred că fiecare are rolul lui. De exemplu pe domnul Hurețanul L-aș folosi, e urât că spun lucrul ăsta, dar l-aș folosi, sincer, pe relația aceasta cu Germania, nouul guvern din Germania, cu relația poate cu nouul guvern din Austria, e foarte bun, poate inclusiv pe subiectele europene.Cu siguranță avem niște carențe în relația noastră cu alte state, fie că vorbim de Statele Unite sau că vorbim de India, care acum [00:22:00] este noua pole economică al lumei. Este cea mai mare națiune a planetei. Da, și ați văzut cum se duc liderii europeni din toată lumea, merg în India pentru contracte, pentru a dezvolta relații de afaceri sau politice.Noi nu existăm. Și clar că ne trebuie niște persoane care au niște uși deschise. În același timp putem pretinde că cineva trebuie să-și deschide ușile așa dintr-o dată Este și o construcție. Eu mă uit, de exemplu la prietenii mei laboriști din Marea Britanie. Până să ajungă Să câștige guvernarea, cei de stânga din Marea Britanie au avut persoane desemnate pentru a învăța și ministrul lor de externe, înainte să facă lucrul acesta ajunge în poziția aceasta, a mers și a discutat În toată lumea, inclusiv în România, a avut discuții la nivel înalt pentru a înțelege.Nu pentru a spune ce gândește sau a prezenta ceva, pentru a înțelege contextul în așa fel încât în momentul în care ajunge funcția respectivă să fie pregătit. Noi aici nu pregătim, deci noi nu avem rezerve, o să sună aiurea, rezerve de cadre [00:23:00] politice. Nu profesionalizăm. Partidul Social-Democrat, care de principiu este cel mai pregătit partid din România din punctul ăsta de vedere, nu mai are aceste...Pentru că te uiți în George Buhnici: sus și când te uiți acolo în vorb, zici bă nu e ceva ce mă așteptam să fie la vârful unui partid în care aș vrea să mă regăsesc Dacă mă uit la stânga și aș alege PSD-ul, pentru că am cunoscut oameni foarte competenți, foarte deștepți, care mi-au spus, zici George, te-am mai auzit vorbind despre noi PSD-ul, zici, dar uite un pic ce fel de oameni sunt, pentru că avem oameni competenți mulți între ei sunt antreprenori într-un partid social-democrat.Și am dat dreptate. Dar cu toate astea O fi o rezervă de cadre undeva pe acolo Bă dar la vârf Bă, pe bune, serios, doar atât Victor Negrescu: putem Doar George Buhnici: atât poate Victor Negrescu: PSD-ul? Știu, țintim sus, dar ar fi atât simplu să fie doar o chestiune de vârf Eu cred că e o problemă la bază în ansamblu pentru partide. Modul de selecție, modul în care [00:24:00] cresc oamenii în partidele politice.Nu vreau să mă prezint eu ca o excepție. Eu știu de ce am rezistat în politic. Am rezistat pentru că am creat această organizație cu 10.000 de oameni și pentru că am avut posibilitatea să mă întăresc poziția în partid prin prisma rolului meu la nivel european Am construit foarte mult la nivel european, contacte nu doar la nivel european și poate a zice internațional, cu tot ce înseamnă mișcări de stânga sau democratice.Și în contextul acesta, acest lucru mi-a primit să rezist. Dar altfel ar fi fost foarte greu Trebuie mai multe exemple în acest fel și mai multă presiune de jos în sus, mai multă concurență. Sincer acolo este problema. Spuneam mai devreme, pe categoria mea de vârstă, în toate partidele politice, nu suntem foarte mulți.Eu nu simt o mare presiune, o mare concurență. Când am intrat prima oară în Partidul Social-Democrat, recunosc, mi-era cam frică și cu privire la șansele mele de reușită, dar și când mergeam într-o ședință [00:25:00] a conducirii Partidului Social-Democrat, nu prea vorbeai. Nu pentru că neapărat erai de acord cu ce spuneau ceilalți, dar aveau mult dintre ei o carieră în spate, erau de foarte mult timp, aveau argumente în a susține poziția din nou cu care puteam să nu fiu de acord.Acum lucrurile sunt mai prea relaxante Relaxate. Inclusiv în dialogul între partide. Când am o dispută de idei cu cineva de la alt partid... Parcă nu merge până la capăt cu argumentele Nu zic că este ușor, că nu este ușor dar înainte să vin la această emisiune spuneam că m-am întâlnit cu 2000 de tineri online, conectați în toată Europa și mi-au pus niște întrebări.Wow, ce întrebări! M-au întrebat întrebări grele. De ce se votează europarlamentari care nu au legătură cu Parlamentul European? De exemplu care este poziția Parlamentului European pe subiectul legat de avort? De ce nu se face mai mult pe educație? Sunt cazurile de corupție la Parlamentul European în partidele mainstream?Sunt toți corupți? Adică întrebări serioase. La care trebuie să fie [00:26:00] răspuns? Uneori e convins sau nu. Dar în politică noi nu discutăm lucrurile astea Adică sunt generalități și prin prisma faptului că nu e conținut, nu e substanță Și mai ales convingeri. De ce fac oamenii ăștia politică? Eu am un răspuns la întrebarea asta, dar eu cred că dacă mai ai politicieni aici, de acum o să pară forțat dacă mă întrebi pe mine, întreabă-te rău frumos de ce fac politică.Eu am remarcat că sunt foarte mulți oameni în politică în România care nu au un răspuns sincer la această întrebare sau nu un răspuns care are legătură cu cetățenii și e grav lucrul ăsta. George Buhnici: Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată pene de curent.Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi, dar și mai important avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:27:00] energiile Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare și stocare de energie Noi colaborăm cu echipa Darcom Energy și îi recomandăm.Eu cred că există o dezorientare totală în partidul vostru, pentru că pe de o parte, tu ești văzut, cel puțin asta e percepția din documentarea mea, Victor Negrescu este lăsat acolo la Bruxelles pentru că dă o față europeană PSD-ului și face să pară un pic mai sus decât e, în realitate. Iar aici la nivel local, e o mare problemă într-adevăr de competență, de cadre, pentru că structura de conducere a ajuns să fie...Nu știu cum să zic, parazitată, căpușată controlată de o mână de oameni extrem de puternici extrem de influenți și în niciun caz orientați pe meritocrație. Victor Negrescu: Mi s-a părut interesant ce ai zis cu această pară mai sus decât e. Eu spun foarte clar, [00:28:00] chiar dacă trec pe legă trei excluderi din partid. Probabil că oameni ca mine sau inclusiv eu putem să dispărem oricând din politică.Partidul este foarte ușor să scape de mine. Eu probabil că exprim niște poziții minoritare în partid și recunosc lucrurile acestea dar măcar le exprim am curajul să le spun mai des în interior, mai rar public pentru că eu cred foarte mult în discuțiile interne, uneori cu rost alte ori nu Ce vorbeam mai devreme George Buhnici: de discuție dintre primul ministru și ministrul de externe, care se întâmplă în public.Victor Negrescu: Nu este foarte eficientă această dispută publică totuși că s-au întâlnit și în privat. Totodată o coaliție este greu de gestionat și cine stabilește ministrul de externe, din ce mi-aduc aminte, a fost mai ales domnul Hurezeanu, a ajuns în această funcție cu sprijinul fostului președinte a României. Și poate și aici a apars incopelea asta, pentru că ministrul de externe trebuie să fie legătura între premier și președinte, cred că acolo e rolul lui.Dacă nu poate exercita acest rol, sunt niște George Buhnici: [00:29:00] dificultăți. Nu vreau să sap prea mult pe subiectul ăla cel mai probabil până ajungem noi să publicăm, să va fi rezolvat cazul ăsta, dar e interesant așa ca timestamp ca moment în timp pentru toată discuția asta. Ce mă preocupă însă pe mine este, aș vrea să înțeleg dacă în interiorul PSD se înțelege cât gravă este problema, pentru că eu nu cred...Că nici măcar nucleul dur al partidului mai rezistă până la următoarele parlamentare în ritmul ăsta. Victor Negrescu: Eu sunt un pic mai optimist aici, pentru că cred că avem oameni buni și oameni care au performat mai ales în administrațiile locale. Ok o să mă arunc eu George Buhnici: și o să zic Dacă nu se întâmplă până la prezidențiale, imediat după, Marcel Ciolac o să pățească exact ca Iohannis O să plece pe sub-autobuz nu cu Victor Negrescu: autobuzul.Dacă Crin Antonescu câștiga alegerile, sunt șase foarte mari ca Marcel Ciolacu să-și continue mandatul în fruntea guvernului. Crin Antonescu nu are nicio șansă. Este opinia ta. Mulți din partidele... Știu partidele George Buhnici: în [00:30:00] PSD și în PNL este ordin pe Victor Negrescu: unitate Toată lumea subține pe Crin Antonescu. Cred chestiunea aceasta.Acum... Plecând de la chestiunea aceasta pe care tu ai subliniat-o, e o problemă gravă Nici nu știi care este soluția corectă în contextul actual, extrem de dificil. Și din nou revenim la responsabilitate la ce facem. Miza nu este unul. Miza este ce faci mai departe Care este proiectul? Ne George Buhnici: agățăm de oameni.Asta e și motivul pentru care suntem astăzi aici. Ne agățăm de oameni. Eu m-am uitat că nu poți să îngropi un partid social-democrat. Ai nevoie de stânga. Da cum ai zis și tu. Victor Negrescu: Hai să-ți dau un exemplu. Eu am fost doi ani ministru cel care a pregătit președinția României la Consiliul European, în momentul unde am performat ca țară.Și când eram ministru, automat, ocupându-mă de afaceri europene, mai plecam să mă întâlnesc cu demnitarii alte state. Și când plecam, automat... Dacă funcționarii veneau fie [00:31:00] mai târziu la birou, fie pur și simplu nu realizau sarcinile în timp util, tot sistemul din România este crăionat în jurul omului. Dacă ministru e bun și eficient, se întâmplă ceva.Dacă ministru e prezent la birou, se mișcă lucrurile. Dacă are un cabinet puternic, automat se mișcă lucrurile. Ceea nu e normal. Lucrurile trebuie să funcționeze de la sine. Știi, în Belgia au avut luni bune fără guvern și statul a funcționat. Asta înseamnă un stat puternic și serios, care funcționează efectiv poate cu un aport al politicilor în care dau direcția, dar care poate funcționa măcar pe lucrurile de bază fără nicio fel problemă.Ori noi avem multe rateuri, inclusiv la aceste chestiuni de follow-up, fonduri europene pe care le ratăm, termene europene pe care le ratăm, implementarea unor directive europene. Ori avem multe rateuri, aceste chestiuni de-up fonduri ratăm europene Wow, din nou o să zic că expun toate problemele astea, le știm cu toții.Dar înțelege George Buhnici: PSD-ul profund, PSD-ul, structura de [00:32:00] conducere a partidului, înțelege cea mai mare bucată din responsabilitate în care primul ministru... Victor Negrescu: Eu cred că în Partidul Social-Democrat se înțelege lucrul acesta și vă spun foarte bine că este multă liniște cel puțin în spațiu public, dar noi în interior, cel puțin eu am făcut-o, am avut discuții cu premierul României, am spus opinia mea și câteva idei pe care le-am, mai ales pe zona aceasta de politică externă la finalul zilei el este cel care decide.Totuși a reușit să formeze o coaliție de guvernare într-un context dificil are acest parteneria cu domnul Bolojan, au stabilit un candidat comun, este o responsabilitate comună a liderilor acestor partide, au gândit această formulă, ne putem întreba e cea mai bună, nu e cea mai bună formulă asta este formula pe care aceste partide au găsit-o, sincer sper să funcționeze.E o cotă ceală, speri tu speri, nu ești sigur E o cotărceală românească. Cred că e foarte greu să fii sigur după ce s întâmplat anul trecut. [00:33:00] Totuși, candidatul nostru era pe primul loc în toate sondajele de opinie și nu a ajuns într-unul doi. Deci lucrurile se pot schimba dramatic. Și din punctul ăsta de vedere, trebuie să avem un nivel de precauție.Însă responsabilitatea noastră a celor din mediul politic depășește ciclul electoral sau momentul electoral. Eu am înțeles, mentuși aici, cred că și dezamăgirea pe care o văd la mulți oameni. Politicienii dau impresia că ei se preocupă de cetățeni doar că sunt alegeri Și acum e același sentiment. Eu am impresia că astăzi trăim din nou toamna anului trecut.Asta cred eu. Nu George Buhnici: este un purgatoriu este ceva nesfârșit așa Deci este, nu știu, de jumătate de ani suntem în limbo. Victor Negrescu: Da, și liniștea socială ascunde, de fapt, aceleași riscuri ca și anul trecut. Un vot protest, un vot bazat pe agresivitate, pe supărare și dacă nu sunt canalizate aceste [00:34:00] energii într-un sens pozitiv către o soluție de speranță cu proiecte concrete, va fi foarte complicat.Din nou, mulți dintre cei angrenați în această campanie prezidențială și, din nou am vorbit inclusiv cu Crina Tonescu, dau sentimentul că ei candidează Pentru a vorbi despre politică. Președintele nu trebuie facă mai mult decât politică. De aceea și Constituționalul are rolul ăsta să fie deasupra partidelor.Trebuie să văd că despre cetățeni. Eu, dacă mergi, m-am întâlnit de exemplu, recent cu tineri într-un liceu chiar din București. Merg prin toată țara și am întrebat pe tineri care este principala lor preocupare și mi-au zis noi învățăm ceva aici și nu știi dacă vom găsi un loc de muncă. Exact. Că am înțeles că locurile noastre de muncă vor dispărea.Ei studiau, elevii aceștia, o filiară profesională. Unii în zona auto, ceilalți în zona de contabilitate și mă întrebau. Eu folosesc ei spuneau noi folosim cea GBT și alte instrumente AI [00:35:00] și fac cam ceea ce învăț eu aici. O să am un job? Asta mă întrebau. De ce nu vorbim de subiectele astea? De ce nu atingem subiectele dificile, care nu necesită neapărat o soluție ușoară?Adică politicienii evită să aleg numai ce este confortabil. Și de aceea cred că suntem situația asta, pentru că confortul dezbaturilor publice a făcut ca oamenii să nu se mai simtă reprezentati sau să nu mai simtă că ideile lor sunt discutate sau o preocupare pentru cei care decid. George Buhnici: Da Singurul candidat pe care l-am auzit vorbind despre tehnologie, inteligență artificială, digitalizare, educație, toate lucrurile astea, era Mircea Joana.Nici nu a contat întoruntei pentru că el nu a înțeles cât importantă era emoția la un moment dat respectiv, pentru că este exact ce ai zis este vot împotrivă. E bapea mătii, suntem sătui de sistem, whatever that is, de statul profund, dar eu nu cred, încă o dată, că oamenii din partidele de la putere înțeleg asta.Că problema nu s-a [00:36:00] rezolvat doar că l-ai pus pe Bolojan acolo care vorbește frumos. Nu-i ajuns. Victor Negrescu: Da, nu este cu siguranță de ajuns și chiar dacă acum... Există această încredere că nu se m-au mai întâmplat ce s-a întâmplat anul trecut și sondajele și sentimentele conduc la această impresie. Asta nu înseamnă că peste patru ani sau cinci ani nu ne vom regăsi în acea situație.Va fi mai rău. Și eu cred la fel. Dacă nu se întâmplă ceva. Pentru că eu am remarcat, sunt foarte atent la ce se întâmplă Și nu rezolvăm cu închiderea TikTok-ului în timpul alegerilor? Cu siguranță nu asta este soluția, dar în alte state europene, cea mai mare provocare nu a fost prima generație de extremiști.A doua și a treia generație, care a ajuns la performanță electorală. În Italia există data legile, vedem ce s-a întâmplat în Austria, vedem în Suedia unde-s la guvernare, în Olanda unde-s la guvernare. A doua și a treia generație care deja scâștigă consistență găsește mai mult susținători, poate și oameni mai bine pregătiți care să-i pună în prim plan și atunci foarte greu [00:37:00] combați dacă nu ai argumente solide.Acum da, nu vreau să critic personal, dar e o realitate. Simeon nu are foarte mult continuu și atunci e foarte mai ușor de combătut din punctul ăsta de vedere. Nu George Buhnici: are Victor Negrescu: deloc. Are în plan să vândă apartamente de 30-35. Cât era? Au crescut mai nou că e inflație. Mai mult de 35. Dar trecând peste chestiunea asta, e adevărat, nu există consistență.Există radicalism. Dar hai să mai George Buhnici: rămânem o secundă la Simeon. Este el un satelit al PSD-ului? S-a comportat ca un satelit și a fost Victor Negrescu: susținut. Așa zici? Eu nu știu. O să spun ce am spus în emisiunea care mi-a adus de servicii. Dacă l-a susținut cineva, să-l dăm afară din partid. George Buhnici: Foarte direct. Au recunoscut că l-au susținut.Deci este mascotă. Oricum o să iasă cineva acum și o să ne contrazică ceea ce abia aștept. Din nou a fost o glumă. Victor Negrescu: Mi-a George Buhnici: plăcut.Victor Negrescu: Asta [00:38:00] fost meta. Eu citesc destul de mult și îmi place să mă documentez. Și dacă citești istoria social-democrației revin la ea. Când extremiști ăștia au căutat să omoare socialdemocrația structurală, eu nu aș putea nici măcar să glumesc cu privire la posibilitatea de a da un vot unor extremiști. Nu pot George Buhnici: chestiunea aceasta.Știu dar PSD-ul e în pană de idei înainte de fiecare alegeri și la doamna Dăncilă s-a întâmplat. Vin cu tot felul de chestii cu steagul, semnele la populare noi suntem populari dintr-o dată devenim foarte populari pentru că ne uităm la populiști cum cresc și nu știm cum să facem altceva. Că nu reușim să explicăm socialdemocrația că este complicată, este elitistă, habar n-am de ce, nu poate PSD-ul să o explice și atunci alunecă în popular populism Se duce în zona asta, acolo, puf se întâlnește cu ăștia.Victor Negrescu: Eu cred că e o greșeală să caut să copiezi extremismul. Pentru că, oricum, originalul o să fie tot timpul mai bun. Exact. [00:39:00] Socialdemocratii și multe partide mainstream au căutat să-i copieze pe extremiști și, de fapt doar l-au dat mai multă forță. Și trebuie să recunosc și această greșeală. Istoric, nu mă refer acum, Partidul Socialdemocrat a cultivat o bună parte din aceste idei și valori De care au profitat partidele extremiste.Fie că vorbim de perioada aceea cu Liviu Dragnea, fie că vorbim de perioada Victor Ponta, care a făcut primele slogane în această direcție și ne-am creat singur groapa. Acum ce face Partidul Social Democrat? Ca să sară în ea sau vrea să o acopere construind ceva mai serios lângă? Eu sper să fim capabili să mergem înainte să avem un proiect.Din nou nu este despre persoane, pentru că știu că lumea e cociată pe subiectul ăsta și am văzut că și tu insisti, Marcel Ciolacu, Marcel Ciolacu, nu e vorba despre el. Nu e despre Marcel Ciolacu este vorba George Buhnici: despre lipsa de educație, incompetență și lipsa de performanță. Marcel Ciolacu le [00:40:00] întrupează Și mai este și fals pe deasupra Și nici nu ne arată diplomaia de bacalaureat Am mințit cu Nordisu O să-i spun să vină în emisiune cu tine Mi-e greu să răspund în numele lui La Victor Negrescu: toate aceste întrebări Acum am George Buhnici: aflat, o să-i zic de chestiunea aceasta Dar nu-i vina ta Numai că tu ești singurul pesedist De un pic de frunte așa Care a venit Victor Negrescu: Fără întrebări înainte Trec eu prin filtru acesta Dar eu cred sincer Că trebuie să gândim Ce vrem în următorii ani Pentru zona aceasta politică Și să fim foarte atenți La deciziile luate De exemplu sunt decizii greu explicat Ultima decizie a CNA Prin care s-a dat jos conținut Poate unele Videouri trebuiau date jos Probabil că reacția ta să fie mai rapidă.Dar poate altele nu trebuiau. Pentru că nu trebuie să închizi nici dialogul. Uite mă uit la tine și nu spun pentru că este invitatul tău, [00:41:00] dar m-am uitat pe platforma asta, Twitter X, cum te lupsi pentru ideile tale. Eu n-aș vrea ca X să te dea jos, Musk, pentru că nu ai acești opinii cu Musk. Adică trebuie să fie conținutul tău rămas acolo.Dar trebuie să găsim niște soluții ca această dezbatere să fie una reală. Și aici intervine și Europa. Sau cum e, intri într-o dezbatere cu boți sau intri într-o dezbatere cu oameni care folosesc profile false. Nici asta nu mi se pare normal. Adică să poți astăzi la cât de important este social media, să ai oameni cu nume false care spun absolut orice.Eu am trecut prin experiența asta. Să fiu amenințat cu moartea, să-mi spună lumea că îmi caută familia. Am primit mesaje de genul Și cu toate astea ai venit pe jos. Te-am văzut aici. George Buhnici: Ai parcat undeva? Ai șofer? Victor Negrescu: Nu George Buhnici: am Victor Negrescu: șofer. M-am mirat că aveam loc de parcare în curte. Ai venit pe jos, ai sunat la portă. Nu m-a atacat nimeni.Nici când merg cu metrou. Mi se întâmplă deseori. Mai sunt necunoscut. E adevărat că întâlnesc destul de mulți useriști prin metrou. Mai fac poză cu mine, mai fac o glumă cât ce cauți în metrou, dar nu mai contează. Mai vin și [00:42:00] cu mașina, evident. Încerc să fiu cât se poate de normal, fără să fiu radical sau extremist în vreun fel.Și toate aceste experiențe te ajută sincer. Foarte important pentru mine. Motivul pentru care încă predau, de exemplu, este acum după acest podcast, merg la ore. Și... Faptul că interacționez cu studenții, nu fac politică niciodată în clasă, îmi permite mie să înțeleg un pic cum văd ei lucrurile, cum le percep, cum reacționează și în trafic.Dacă stai în trafic și după ce ai stat în trafic două ore, și eu în jur toți politicienii, probabil și pe mine, pentru traficul din București, sunt niște chestiuni normale. Dar dacă nu ai aceste trăiri, nu poți să înțelegi, nu poți să vii cu soluții adecvate. George Buhnici: Dezbatere este într-adevăr importantă L-am avut recent pe Valentin Jucan aici care mi-a spus că pentru ei este o provocare uriașă să modereze, că nu sunt big brother, că nu au cum să urmărească toți și că prime se sizări.Și pe bază se sizările alea pe Digital Services Act, că știi de la nivelul în europene, ei pot [00:43:00] da jos doar conținut audio-vizual care conține chestii ilegale. Trebuie să fie ceva ilegal acolo să apară în codul penal, într-o lege încălcată și doar asta pot da jos. Chistii naziste, chestii pedofile, tot felul de nenorociri deci chestii care să fie cu adevărat ilegale și penale.Dar eu cred că suntem cu toți într-o supra-reacție la ce s întâmplat la sfârșitul anului trecut. Doar că încă nu ne-am votat toate elecțiile. Uite ai un CNA hiper-reactiv probabil în momentul ăsta, dar în același timp văd niște partide care încă nu au înțeles. Deci toate astea o dată ce se va termina și cu alegerile prezențiale o să avem în cele în dormul președinte cine va fi.Poate va fi Crin Antonescu, dar n-aș băga mâna în foc. Va trebui să ne reamintim totuși ce probleme reale avem. Pentru că tot ce discutăm acum, mai mult de 90% din tot ce este în spațiu public, este irrelevant Putem fi de Victor Negrescu: acord? Da, pot fi. Pot fi de acord. Și cred că sunt multe subiecte despre care nu vorbim.Nu vorbim despre problema sărăciei. Suntem pe primele locuri în ceea ce înseamnă numărul de [00:44:00] persoane care se află sub pragul acesta normal al sărăciei adică afectat de sărăcie severă. Cum transformăm economia noastră pentru a ține pasul cu competiția globală? Ce facem după ce o să dispare fondurile europene?90% din investițiile publice din România de la aderare până în prezent s-au făcut cu banii europeni. Deci noi suntem subvenționați de Europa. Asta este realitatea. Poți să explici George Buhnici: chestia asta pentru cei care înjură Europa? Că ne suntem într-o perfuzie de fapt? Victor Negrescu: E foarte simplu. 9 din 10 proiecte care se întâmplă într-un județ sunt făcute aceste proiecte cu banii europeni.Imaginează că dispar. Acele școli modernizate, acele companii deschise cu banii europeni, că sunt spitale care nu mai au echipamente medicale și totul e făcut din banii noștri. Asta s-ar întâmpla fără Europa. Deci noi am fost ținuți vii cu banii europeni. Ne-am dezvoltat cu banii europeni, care au generat un efect multiplicator în economie chiar consistent.Și asta a fost foarte bine. Fiecare euro băgat în România conform cifrele a generat [00:45:00] alți 3 sau 5 euro, între 3 și 5 euro în funcție de domeniu. Deci extraordinar că și-am folosit și banii unii dintre noi corect și s-au dus în economie. Deci în contextul acesta, noi nu am putea să mergem înainte inclusiv fermierii români.MULȚUMIT Și agricultura românească e ținută înviată și rămâne competitivă cu aceste fonduri care vin pe zona de agricultură pentru dezvoltarea zonelor rurale, dar și prin subvenții. Noi fără subvenții, nu am face față concurenței europene. Da, putem spune că nu-i normal ca fermiere din Franța să primească subvenții mai mari decât fermiere români, deși, ușor-ușor subvențiile românești au crescut.Noi am negociat, statul român a negociat nivelul acesta al subvenților, apropo, dar, în același timp Dacă nu am fi în Uniunea Europeană sau nu ar fi Franța în Uniunea Europeană Franța ar putea să subvenționeze fermierii și probabil că ar subvenționa și mai mult pentru că au bugetul pentru a face lucrul acesta.Europa împiedică să subvenționeze mai mult fermierii, menține o cuotă maximală pentru a menține [00:46:00] concurența la nivel european. Însă fermierul francez este subvenționat din bani francezi care trec prin Comisia Europeană. Fermierul român este subvenționat din banii francezilor și germanilor. Asta nu înseamnă că trebuie să stăm cu capul plecat.Nu cred lucrul ăsta. Să înțelegem totuși că avem beneficii și trebuie să profităm de acest moment pentru a fi și noi siguri pe bugetul nostru și pe banii noștri. Noi acum suntem o familie care în fiecare zi primim bani de la rudele noastre din străinătate și la un moment dat se taie robinetul. Și tot noi ne plângem, tot noi suntem nemulțumiți, tot noi suntem supărați că de ce lucrează aia în diaspora?Apropo de ce spun unii în stânga și în dreapta. Nu! Avem nevoie de această construcție comună, însă avem nevoie în această familie și de responsabilitatea din partea noastră. Au trecut, știi, 18 ani de la aderare. Nu mai suntem un nou stat membru. Deja suntem la început de viață de adult în Europa. Și aici e important.Care e job-ul pe care le vrem? Ce vrem să facem pentru [00:47:00] familie? Cât contribuim la chirie? Care este proiectul nostru pentru familia noastră? Lucrurile astea trebuie să fie definite astăzi, nu mai târziu Pentru că dacă ajungem la 25 de ani, o să apară un nivel de frustrare. Tânărul acela care la 25 de ani este din nou în casa familiei și nu-l ascultă nimeni.Despre asta este vorba. E simplu de explicat, dar trebuie să prezentăm acest proiect. Și asta trebuie să facă viitorul președinte a României și partidele din România ca oamenii să creadă în proiectul european. Pentru că dacă nu, recent s-a publicat barometrul european. Cel mai mare nivel de încredere în Uniunea Europeană în istoria Europei 74%.Da, România... Stă bine, 7% dar este sub media europeană și nu s-a mai întâmplat asta decât să ne lădărare să fim sub media europeană. George Buhnici: Românii se uită încă nu are către vest totuși, cele mai multe curse aeriene, eu am mai zis chestia asta că urmăresc că am fost pe transporturi multă vreme, mergeam la autopei, nu prea vedeam zboruri către est, cele mai multe mers spre vest.Deci românii se uită către vest și pentru muncă și pentru vacanțe și așa mai departe și toți banii ăștia europeni, [00:48:00] făceam un calcul, deci practic în balanța asta a fondurilor europene noi suntem net câștigători ca să zic așa cu vreo 70 de miliarde dacă nu greșesc. 70 de miliarde, da. 70 de miliarde care ne-au ridicat PIB-ul de vreo 10 ori și acum suntem la vreo 350.Deci și astea în condițiile în care multe din fondurile europene sunt fraudate, sunt cheltuite anapoda, sunt investiții care nu au făcut profit, cu toate astea cu toate astea îmulțim fiecare euro de la Uniunea Europeană de vreo 3 până la 5 ori. Am vorbit inclusiv cu fermieri care mi-au spus chestia asta, că este frustrant pentru ei să vadă terenul ținut de părloagă pentru subvenție, în loc să facem mâncare și agricultură în țara asta, pentru că banii nu se verifică.Uniunea Europeană este atât de generoasă cu noi încât ne dă bani și nici nu verifică suficient Cât de mult se fraudează pentru că știe că la un moment dat românii ăia vor deveni și ei niște europeni, ajung la majorat. După 18 ani ești major acum, nu? Și începi Victor Negrescu: să-și asume rolul ăsta, să intrăm în rol.Sunt beneficiile [00:49:00] acestea financiare clare pentru România. Însă trebuie să înțelegem că nu este vorba doar despre bani. Pentru că la un moment dat o să fim în situația în care noi vom contribui mai mult la bugetul european. Și ce facem Ne plângem? Sunt atât de multe state europene care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc.Ar fi fost foarte simplu pentru ele să plece din lumea europeană. De 18 ani francezii și George Buhnici: ăștia ne dau bani. Ne dau bani așa. Luați, faceți ceva cu ei. Știm că mai și furați, ca și cum îi dai unui copil care știe că o să-și ia și dulciuri, dar poate învață cum să-i folosească mai bine. Da, Victor Negrescu: poate merge la școală poate e mai motivat.Acum nu putem vorbi de bani gratiste. Să faci și reforme, trebuie să le spui niște standarde Să fii la un nivel european O piață deschisă concurență, competiție, da, nu este simplu Sunt și avantaje și situații mai dificile. De exemplu o mare provocare pe care am întâmplat-o este cum să facem față plecării românilor din țară.Și aici înțeleg și de ce apare această frustrare. Pentru că, mai ales [00:50:00] bătrânii care au rămas acasă se gândesc, copiii mei au plecat pentru că există Europa. Fără să-și dea seama că, de fapt, copiii lor au o șansă pentru că există Europa și poate și-au construit o familie datorită Europei. Nu-și dau seama de multe ori că drumurile care au apărut asfaltate în satele lor sau canalizarea, toate acele elemente s-au făcut cu bani europeni.Nu s-au făcut cu bani de la primărie. Da, știu că mulți primari pun chestiunea asta. Am întâlnit și eu în țară inclusiv de la Partidul Social Democrat, primari care mergeau prin sat și spuneau eu am făcut, știu lucrurile aceastea, tu ai depus dosarul. Da. Cel mult. E bine că s-a depus și dosarul. Am întâlnit și niște comunități unde nu s-a depus dosarul.La ea e acasă. Eu am primit multe provocări în politică. Cred că una dintre cele mai grele provocări în ultimii ani a fost la alegerile locale de anul trecut. Colegii mei din partid au zis Negrescu e cu Europa, exact ce spuneai tu, imagine bună, dar a să mai muncească și el. [00:51:00] Și mi-au dat să gestionez cea mai slabă organizație a PSL din punct de vedere politic, organizație în care mă regăsesc Evident fac parte din ea de mult timp dar nu m-am ocupat de politica locală.E o organizație din Alba, o organizație locală. Să nu mă ocup doar chestiuni europene, o organizație pe care o conduc PSA Activism Român. Mi-am dat o organizație județeană cu 3-4 luni înainte de alegeri Am colegi care chiar cred în socialdemocrație. Acolo dați puțin slab, cea mai puternică organizație a PNL-ului în județul respectiv.Și a trebuit să o reclădesc de la zero. De la 14% cât avea tradițional PSD în județul Alba, am luat 24%, cel mai mare număr de voturi din ultimii 30 de ani pentru PSD acolo. Și am cadus oameni noi, mulți tineri și o să spun ceva straniu. Am câștigat comunități care cât cât arată bine să erau niște proiecte făcute cu proiecte mai bune.Dar comunitățile care arătau cel mai rău, unde am pus culmea tineri [00:52:00] pregătiți oameni cu experiență, n-am reușit să le câștig. De ce? De ce Oamenii pur și simplu au zis nu vor, gata, nu vrem bani europene, nu vrem să ne amestecăm, a fost o respingere față de nou, au spus noi rămânem noi cu noi, n-are rost să vină cineva în plus.Cum s-au creat niște microclimate de convingeri de opinii bule care sunt fie fizic în anumite comunități, fie virtuale online, oameni care pur și simplu sunt convinși că trebuie să respingă orice vine din exterior, orice idee nouă că modernizarea este ceva care se face împotriva lor. Și da, trebuie să explicăm toată modernizarea asta.De exemplu acum, la nivel european am decis ca în câțiva ani permisele de conducere să fie digitalizate. Și valuă pe internet. Wow, ne fură datele! Ce scult chestiune asta! De ce mi-anulează permisul în altă țară și mi-l anulează și aici acum? Da, adică nu poți să comiți o [00:53:00] ilegalitate afară că te prinde.Păi nu trebuie să faci nimic ilegal. Despre asta e vorba. Și mai apare portofelul digital. Pe lângă pandemie, al doilea subiect important pentru extrema dreaptă în Europa a fost opoziția la crearea portofelului digital european. Adică un site Securizat, unde tu poți să-ți urci documentele, evident l-ai și în format fizic și permisul o să poți să-l în format fizic dar ți le urci acolo ca să le ai digitalizate, să nu te mai cauți prin buzunare pentru documente și ai diploma, ai permisul, ai toate chestiunile care țin de experiența ta profesională intri acolo pur și simplu cod QR, foarte ușor foarte facil.O poziție pe internet, am avut oameni care mi-au scris Negrescu ai votat în Parlamentul European să ni se fure datele. Eu nu-i blâmesc pe oamenii care mi-au scris, dar ca o să înțeleg de ce au ajuns în situația asta și cât important e să-i explicăm. Și nu e simplu sincer, nu e simplu cu persoane radicalizate să explici.O poți face individual, George Buhnici: dar [00:54:00] trebuie faci statul. Corect? Victor Negrescu: Da, sunt lucruri structurale. Adică și aici mai apare chestiunea asta. M-am întâlnit cu ministrul francez al afacelor europene, a fost și România. A venit în România să prezinte raportul pe care l-au făcut serviciile franceze cu privire la influențele străine în campania din România pentru prezidențiale.Foarte ok. George Buhnici: Aș Victor Negrescu: vrea și România, apropo să prezinte un raport. A venit cu George Buhnici: jandarmii ăia care au participat la proteste aici? N-ai auzit-o pe aia cu jandarmii Victor Negrescu: francezi? Nu erau niciun jandarm dar erau niște buni profesioniști, niște cum ea, niște doamne care au lucrat la acel raport Și prezenta tot ce se întâmplă exact Care sunt efectele și cum s-a făcut această influențare manipulare.Și nu, oamenii se uită la noi, a, politicial, ne spune că a fost manipulat, dar noi credem în [00:55:00] ceea ce facem. Da, eu chiar cred că oamenii au crezut în Georgescu, cred în continuare în aceste idei și poate nu ne dăm seama Cred că și eu am fost supus acestor influențe. Când dai scroll mai vezi niște clipuri și vezi tot timpul același clip.Nu direct, adică nu spune cineva votează Y. Când vezi la un moment dat proteste care se repetă. La un moment dat remarcasem în România, anul mă cu câțiva ani, erau video ads prin Google, promovau niște proteste Adică nu vorbim de ceva incipient și nu contează volumul financiar că a fost 500.000 de euro, că a fost un milion că au fost 4 milioane de euro băgate.Nu volumul, contează tehnica și faptul că cineva a căutat să ne inducă anumite sentimente, să ne conducă într-o direcție și asta nu este normal. Care sunt emoțiile alea Care sunt sentimentele de care [00:56:00] vorbești? Cred că dezamăgirea față de democrație și de ce s-a întâmplat în ultimii ani și aici s-a speculat...O chestie care circulă des. 35 de ani nu s-a întâmplat nimic, doar s-a furat. Și pe această chestiune s-a cultivat sentimentul că democrația e de vină și partidele sunt de vină. Deși și partidele sunt de vină, recunosc lucrul ăsta. Dar scopul a fost împotriva democrației, cultivând ideea unui lider autoritar.Cred că asta a fost centrul, au fost mult mai multe George Buhnici: Nu a cultivat liderul autoritar. Îți spun că democrația e proastă și atunci alternativa care e? Un lider? Păi Victor Negrescu: nu, arătau că erau circulele acelea cu Ceaușescu care decide și l-a arătat pe Putin cât șmecheră Putin și așa mai departe Deci au fost chestii care cultivau ideea unui lider autoritar direct.Și s-au dus aceste sentimente. Eu, de când au avut aceste alegeri prezidențiale, caut să fac întâlniri diferite cu cetățenii. Și mai nou, mai ales în alba și nu numai, îi rog pe colegii mei să ne întâlnim cu persoane care nu sunt afiliate politic pe niște caracteristici [00:57:00] comune. Și Prima întâlnire a fost cu circa 20 de tineri Grupe de vârstă diferite, unii angajați, unii la studii și unii mai tineri.Și i-am întrebat care este super puterea politică pe care ar vrea să o aibă fiecare dintre ei. Încerc să fac o discuție mai interesant. Și cei mai tineri din sală de 18 ani, mi-au zis vrem un lider autoritar să decide asta. Deci ei erau cei mai radicalizați. Unul dintre ei cântea la chitară foarte talentat, mi-a arătat și clipurile lui pe YouTube, dar un rock alternativ.Și nu m-am pus de abține și am zis, a văzut mișto ce cânt foarte tare, l pus să ne arate, chiar foarte talentat copilul. Și i-am zis, da știi muzica asta cu un lider autoritar Dar s-ar putea se spună... Că nu ai voie să cânti muzica asta, că nu este muzica aia structurală și pe vremea comuniștilor n-aveai voie să cânti sau să faci absolut [00:58:00] orice.Păi eu n-am înțeles așa. Păi da, că într-un sistem autoritar, liderul suprem decide. Dacă tu vrei asta, el îți spune ce muzică ai voie să cânti. Păi eu n-am privit așa. M-am gândit că e un lider autoritar care face curățenii. Păi ce înseamnă curățenie? Adică cred că trebuie să punem și noi întrebările de genul acesta.Ce înseamnă când scrie hashtag să facem curățenie sau ce-a folosit expresia asta extremiștii? Hai să întrebăm concret ce înseamnă. Nu au răspuns. Ce înseamnă vrem turul 2 înapoi? Ce înseamnă chestiunea asta? Adică să răstoane democrația, să nu se mai respecte nimic nicio regulă nicio decizie și așa mai departe Adică dacă intrăm în detalii Cred că extremiștii pierd dezbaterea De aceea trebuie să-i confruntăm.Clasa politică a decis să facă un pas în spate. Eu, motivul pentru care poate sunt și astăzi la tine în această dezbatere, este pentru că eu de când am avut loc ale acestei legile parlamentare, n-am avut o ezitare în a vorbi despre extremism, pericolul lor, numind Georgescu, [00:59:00] Simeon, Șoșoacă, Victor Ponta și așa mai departe N-am avut o problemă în interiorul partidului sau public.Și nu te ascund că am mai primit niște telefoane, inclusiv de la prieteni pe bune, chiar prieteni din partii sau din exterior sau de la alte partii de care mi-au zis Victor, nu vrei să o lași mai moale? Lasă-o mai moale, așa că nu e bine. Pierdem electorat. Dar ce vrei să posti tu lupta asta? Candidez la prezidențiale?Nu, dom'le nu candidez. Eu George Buhnici: cred că un PSD cu tine în frunte ar fi avut o șansă mult mai bună să iasă din blaștină asta. Și, din nou, not a big fan, da? Suntem aici doar că efectiv percepție Mă uit din afară Ca jurnalist mă uit la percepție în primul rând Lucrez cu oameni de multă vreme Mă uit la mass media Mă uit la felul în care se uită cei care îți pun ție întrebări Mă uit la felul în care se raportează oamenii la tine Tu nu ai hate Victor Negrescu: Decât George Buhnici: de la troll Victor Negrescu: Poate am și hate Se mai întâmplă Și mi-asum și oameni Care nu mă simpatizează Și e normal lucrul acesta Dar revenind la [01:00:00] chestiunea aceasta Trebuie să combatem Trebuie să fim proactiv Să fim prezenți în dezbaterea aceasta Și nu merg doar mesaje date la reuniuni de partii Adică trebuie să fii acolo La firul ierbii Să duci această luptă Cred că avem o responsabilitate liderii politici, mai inclus și pe mine prin prisma funcției acestea de vice-princip de la Parlamentul European, să-i apărăm și pe cei care sunt atacați.Eu, după ce s-a făcut în România lista celebra lui Soros pe care am fost și eu, am fost pe televiziune primul eram primul la reportajele. Te-ai întâlnit vreodată cu Soros îl știi? Două zile, nu, niciodată. Ai avut colaborări? Nu nu. Nu te-ai atins în niciun ONG de acolo? Acum nu știu câte ONG-uri au fost, dar lucrez și cu ONG-uri, sindicate, patronate.Acum m-am întâlnit cu unii care sunt de extremă dreapta, că am fost cu Victor Ponta la același partid. Deci nu e adevărat să spui George Buhnici: public chestia asta că ai sau n-ai legături directe sau

OLGA URSU IGDLCC[00:00:00] George Buhnici: Dacă să fii bogat este o alegere, este valabil și reversul? [00:00:05] Să rămâi sărac este o alegere?[00:00:07] Olga Ursu: Cei mai mulți oameni spun că nu [00:00:10] investesc pentru că nu am bani.[00:00:11] George Buhnici: Și[00:00:12] Olga Ursu: eu zice invers, nu ai bani pentru că nu [00:00:15] investești.[00:00:15] George Buhnici: Deci e și o chestie culturală, noi nu suntem obișnuiți să avem bani.[00:00:18] Olga Ursu: Ne place mai mult să cheltuim decât să [00:00:20] câștigăm bani.[00:00:20] George Buhnici: Nu știu, să înceapă cu 100 de lei, poate să fie prea puțin.[00:00:23] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât deloc. [00:00:25][00:00:25] George Buhnici: Bine Bucnici sau Olga, vii tu și ne spui nouă că trebuie să ne [00:00:30] facem avere? Eu abia mă descurc de la un salariu la altul.[00:00:32] Olga Ursu: Poți să pornești cu o sumă mai mică pentru la început [00:00:35] poate n-ai un capital foarte mare strâns și nici nu e recomandat să începi, mai [00:00:40] ales pe bursă cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență.[00:00:44] George Buhnici: De unde știu ei să [00:00:45] facă bani? E o chestie nativă?[00:00:46] Olga Ursu: Pur și simplu profită de oportunități. Oricând există [00:00:50] oportunități și în business, și în piața imobiliară și pe bursă.[00:00:53] George Buhnici: Ok. Asta nu [00:00:55] e un sport național la noi încă.[00:00:56] Olga Ursu: Am un obiectiv în minte. Eu să ajung la... [00:01:00] 2.700.000 de euro obiectivul ăsta. Ok.[00:01:03] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:01:04] [00:01:05] Da. Și 2.700.000 lei n-ar fi rău pentru România? Acum[00:01:08] Olga Ursu: 10 ani n-ai fi investit în [00:01:10] Nvidia.[00:01:10] George Buhnici: Dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă? Eu[00:01:14] Olga Ursu: cred că [00:01:15] ai fi depășit acum 1.000.000 de euro dacă atunci începeai. Tu[00:01:18] George Buhnici: vezi exact valoarea. Nu stai să te gândești [00:01:20] foarte mult la emoții și la sentimente. Tu vezi de unde se creează valoarea și cum o capturezi.[00:01:25][00:01:25] Salutare tuturor și bine v-am regăsit la IGDLCC, adică informații gratis despre lucruri care costă. [00:01:30] Și din când în când încerc să vă mai duc aici oameni foarte deștepți când vine vorba de făcut bani. Știu că sunt unele dintre cele mai [00:01:35] urmărite podcast-uri, cele în care vorbim despre cum facem bani. Iar astăzi nu se-o vină să credeți avem [00:01:40] o invitată nouă pe acest subiect.[00:01:42] De obicei vă aduc tot felul de experți bărbați. Mă [00:01:45] bucur că avem însă și femei foarte competente în domeniul ăsta [00:01:50] Una dintre puținele consultante de investiții [00:01:55] Avizată de ASF. Da. Bine ai venit, Olga. Bine te-am găsit, George. [00:02:00] Olga Ursul care, nu știu, acum, asta e Moldova acum, nu?[00:02:03] Olga Ursu: Unde locuiesc mă [00:02:05] întrebi?[00:02:05] George Buhnici: Da.[00:02:06] Olga Ursu: Acum nu mai locuiesc în România de trei ani, trei ani și [00:02:10] jumătate, dar am crescut, am născut în Bacău și am crescut în regiunea[00:02:13] George Buhnici: Bacăului. [00:02:15] Înainte să începem acest podcast, vreau să fac un pic de context și să vă explic de ce ne vedem [00:02:20] astăzi cu Olga. Nu știu câți dintre voi înțelegeți dar la nivel global, nu [00:02:25] știu dacă ați auzit chestia asta, se pregătește cel mai mare transfer de avere de la o generație la altă.[00:02:29] [00:02:30] Se vorbește despre mii zeci de mii de miliarde de dolari care se mută de la o [00:02:35] generație la altă. O să avem noi bogați ai planetei care [00:02:40] vin din generațiile Z și mai ales femei. De [00:02:45] când cu emanciparea femeilor Doamne ajută, avem din ce în ce mai multe femei puternice, nu doar în funcție de conducere, [00:02:50] ci și ca avere.[00:02:51] Și mă interesează și eu astfel de perspectivă, cum [00:02:55] văd femeile investițiile, cum văd femeile business-ul, pentru că va [00:03:00] fi inevitabil pentru toți cei care mă urmăresc fie că sunt bărbați sau femei să interacționeze în business și cu femeile. [00:03:05] Dar asta nu este treaba ta neapărat, tu te ocupi în general cu [00:03:10] consultanță de afaceri, nu?[00:03:11] Olga Ursu: Consultanță de investiții și mă refer la investiții pe [00:03:15] bursă adică investiții în acțiuni.[00:03:17] George Buhnici: Ok. Asta nu e un sport național la noi încă.[00:03:19] Olga Ursu: [00:03:20] Începe să devină din ce în ce mai atractiv pentru investitorii români, dar [00:03:25] să ajungă la nivel național mai e de muncă și asta este rolul meu ca și [00:03:30] consultant și rolul specialistilor din piață să facă burța mai [00:03:35] prietenoasă pentru investitorii români.[00:03:37] George Buhnici: Avem de vorbit. La partea asta că a făcut burța mai [00:03:40] prietenoasă, românii au acest obicei transmis din generație în [00:03:45] generație să țină banii la saltea și dacă nu îi mai țin neapărat la saltea, erau tot [00:03:50] felul de povești, mai ales în anii 90, că se găseau banii în saltele care expiraseră, spre [00:03:55] exemplu nu mai puteau fi schimbați sau putreziți sau stricați de un incendiu sau de [00:04:00] o inundație.[00:04:00] După lecțiile astea, mulți oameni și-au mutat banii din saltele în [00:04:05] bănci.[00:04:05] Olga Ursu: Și? O foarte mare pondere a averei românilor se află în [00:04:10] depozite la bănci. Și cealaltă și mai mare este în imobiliare.[00:04:14] George Buhnici: [00:04:15] Deci ne ținem banii, dacă nu mai sunt în saltele, sunt în bănci. [00:04:20] Mă hazardez dacă spun că e același lucru?[00:04:23] Olga Ursu: Din punct de vedere al [00:04:25] siguranței e mai bine.[00:04:27] Sub saltea există mai multe [00:04:30] riscuri. Pe de altă parte, banii într-un depozit bancar [00:04:35] produc o dobândă care încearcă să țină ritmul cu inflația, măcar atât. [00:04:40] Dar de cele mai multe ori, un depozit bancar are un randament sub rata [00:04:45] inflației.[00:04:45] George Buhnici: Mai pe românește practic banii pe care țin bancă își pierd valoarea în fiecare an.[00:04:49] [00:04:50] Se[00:04:50] Olga Ursu: devalorizează da.[00:04:51] George Buhnici: Cam cât-au devalorizat banii românilor din [00:04:55] bănci în ultimul an? Ai o idee?[00:04:56] Olga Ursu: Odată este inflația care mănâncă din valoarea banilor [00:05:00] apoi este costul de oportunitate. Îmi putea să plasăm banii ăștia să... [00:05:05] Producem un randament pozitiv peste inflație și sunt multe instrumente, [00:05:10] unele sunt destul de sigure, cum ar fi titlurile de stat, care au un [00:05:15] randament foarte bun.[00:05:16] În ultima perioadă randamentul la titlurile de stat românești a [00:05:20] crescut și a ajuns la o cotă în care, [00:05:25] doar dacă ai nevoie de banii aia pe termen scurs și ai nevoie să umbli la ei, atunci îi [00:05:30] ții într-un depozit dar altfel mai degrabă îi plasa în titluri de stat cu randamente [00:05:35] de 5, 6 7% depinde de valută, dacă e în euro sau în lei.[00:05:39] George Buhnici: La lei [00:05:40] am văzut inclusiv spre 8 în anumite situații, statul se împrumută la niște dobândi destul de ridicate [00:05:45] din cauza riscului de țară, contextul geopolitic recesiune și alte [00:05:50] asemenea.[00:05:50] Olga Ursu: Da, și deficitul bucetar foarte mare și asta este [00:05:55] motivul pentru care sunt emisiuni constante de titluri de stat și investitorii [00:06:00] români iau primul contact cu bursa plasând banii în aceste [00:06:05] titluri de stat, care sunt și listate pe bursă și apoi se pot tranzacționa.[00:06:09] George Buhnici: Ok, [00:06:10] așadar să ne întoarcem la saltea. Ai banii la saltea, știi că ai acces rapid la cash, [00:06:15] dar există riscurile de rigoare, că află cineva, că ți se fură, că se distrug, să întâmplă ceva cu ei. Acum e de [00:06:20] plastic, nu mai puterezezi la fel. Ard repede. Dar ard. Și [00:06:25] oricum, fiecare cu riscul lui. Însă dacă iei de la saltea și îi duci în bancă, [00:06:30] ce mai mulți îi țină oricum în conturi curente.[00:06:32] Conturile curente nu prea au dobândă, nu? Că asta [00:06:35] e dobândă la vedere, care e foarte mică.[00:06:36] Olga Ursu: Da, nu prea au, sau sunt anumite Tipuri de conturi [00:06:40] curente care au o dobândă mică, dar... E [00:06:45] mare diferența între a-ți plasa pe un depozit pe un termen mai mare, nu știu 3 luni, 6 luni un [00:06:50] an și ai ține în contul curent. În conturi curente ținem pentru [00:06:55] necesitățile curente că de asta se numește cont curent.[00:06:58] George Buhnici: Adică pentru facturi, [00:07:00] întreținere, mâncare, mici plăceri lucruri de genul ăsta. Încerc să lămuresc câteva chestii de [00:07:05] bază din abecedar, că vreau să ajung la investiții, dar aș vrea să clarific unde simt că [00:07:10] noi ratăm exact ce ziceai tu, costul la de oportunitate. Da? Mă mut mai departe așa dar [00:07:15] dacă înțeleg că în contul curent nu prea fac dobândă, banii ăia își pierd valoare prin faptul că [00:07:20] dacă pun 100 de lei, s-ar putea să am și niște costuri de [00:07:25] operare ale băncii care să-mi topească banii ăia mai repede, nu doar prin inflație, pentru [00:07:30] că inflația statistică este 7, 8, ceva de genul ăsta.[00:07:34] [00:07:35] În realitate însă sunt produse la care inflația este mult mai mare. Adică s-au scumpit [00:07:40] prețurile și abia s-au mai domolit un pic. Și atunci ai avea [00:07:45] 100 de lei, acum s-ar putea să mai ai 90 de lei după un an. Echivalent. [00:07:50] S-ar putea să scrie 100 acolo în conioare, dar în realitate s-ar putea să mai fie doar 90.[00:07:55][00:07:55] De acord? Da. Asta este chestia care ne scapă cel mai mulți dintre noi. De ce fac românii [00:08:00] greșeala asta? De ce crezi că ratează fix înțelegerea că banii [00:08:05] lor își pierd din valoare, deși cifra poate nu se schimbă?[00:08:09] Olga Ursu: [00:08:10] Tot mai mulți români realizează în ultimii ani. Sunt destul de conștienți [00:08:15] românii că inflația le mănâncă din puterea de cumpărare practic.[00:08:20][00:08:20] Dar pentru că am avut mulți ani cu inflație mică cu [00:08:25] dobândi foarte mici atunci ne-am obișnuit să nu... Nu facem nimic cu banii sau nu [00:08:30] îi plasăm, pentru că oricum dobânzile nu contau. Dacă ți-aduce aminte, înainte de [00:08:35] pandemie, dobânzile erau negative. Dacă făceai un depozit aproape că nici nu [00:08:40] merita să ții banii în depozit.[00:08:41] Erau alte instrumente în care puteam să investim, [00:08:45] să obținem randamente, dar depozitele bancare erau pe ultimul [00:08:50] loc. Acum e prima variantă cea mai la [00:08:55] îndemână, în care putem să ne protejăm un pic de inflație. De ce țin românii banii [00:09:00] în conturi curente Pentru că nu gândesc neapărat în a economisi [00:09:05] să gândesc să folosească banii ăia și atunci ce rost are să [00:09:10] faci un depozit dacă peste două săptămâni umbli la el?[00:09:13] George Buhnici: Deci e și o chestie [00:09:15] culturală. Noi nu suntem obișnuiți să avem bani. Suntem obișnuiți că s-ar putea să fie nevoie să am acces rapid [00:09:20] la banii mei.[00:09:21] Olga Ursu: Da, ne gândim mai degrabă la consum, la cheltuieli, când avem bani, decât [00:09:25] la cum să economisim sau cum să producem alți bani. Ne place mai mult să cheltuim decât [00:09:30] să câștigăm bani, deși oamenii [00:09:35] afirmă că ok, îmi place să am bani, dar de fapt îi spun, îmi place să cheltuiesc bani, nu să [00:09:40] fac bani.[00:09:41] George Buhnici: Da valoroasă chestia asta. Cred că mergem [00:09:45] împreună cu ideea aia că să am bani pentru zile negre. Prea puțină lume spune că [00:09:50] am bani pentru zile albe, pentru zile bune, știi Adică suntem mult [00:09:55] prea atenți la riscul de a avea nevoie de cash la îndemână decât de [00:10:00] oportunitatea a mulți banii, nu?[00:10:01] Olga Ursu: Da, pentru că pur și simplu, nu [00:10:05] am gândit prea mult în direcția asta sau nu am fost educați să gândim [00:10:10] așa Da, pentru, pur și simplu nu De exemplu, antreprenorii își educă [00:10:15] copiii cum mai putea să câștigi bani, cum mai putea să generezi niște bani.[00:10:20][00:10:20] Am observat că antreprenorii își cresc în felul ăsta. Copiii nu le dau bani de [00:10:25] buzunar, îi pun să câștige banii de buzunar ca să-i învețe de miști să facă bani. [00:10:30][00:10:30] George Buhnici: Ok. Da, recunosc metoda. Că dacă [00:10:35] dai bani, se obișnuiește că banii vin.[00:10:36] Olga Ursu: Exact. Banii vin și se cheltuie. Vin și pleacă. Asta [00:10:40] învață copiii.[00:10:40] George Buhnici: Ceea e adevărat până la un punct.[00:10:43] Olga Ursu: Sigur. [00:10:45] Vin, pleacă, dar e important să și rămână ceva.[00:10:47] George Buhnici: Exact. Și să creezi [00:10:50] valoare, nu?[00:10:50] Olga Ursu: Da. Un antreprenor creează valoare. Un om care muncește [00:10:55] creează valoare. Și noi putem să creăm pentru noi valoare. În timp folosim [00:11:00] banii și... Investindu-i, pânându-i la treabă, să creeze valoare pentru noi [00:11:05] pentru perioadele în care poate o să vrem să muncim mai puțin, o să vrem să [00:11:10] menținem standardul de viață la bătrâneții, de exemplu la pensie.[00:11:14] Din ce în ce [00:11:15] mai mulți români își construiesc suplimentar fața de contribuția obligatorie la pensie, [00:11:20] pilonul 3, dar și un portofoliu de active care să le [00:11:25] genereze venituri la pensionare.[00:11:27] George Buhnici: Pentru că, în realitate, nu prea avem [00:11:30] încredere în sistemul public de pensii.[00:11:32] Olga Ursu: E destul de evident că [00:11:35] pensia din sistemul public va fi mai mică decât veniturile în [00:11:40] perioada activă.[00:11:41] Asta e evident. Acum întrebarea este cu cât la cât va fi, la 40%, [00:11:45] la 30%. Asta o să vedem în timp Din [00:11:50] perspectivele sunt din ce în ce mai... Proaste [00:11:55] pentru sistemul de pensii, atunci românii au învățat să nu mai [00:12:00] conteze numai pensia de la stat, să-și facă și ei o [00:12:05] sursă de venit suplimentară. De fapt eu aș zice, să acumuleze avere ca [00:12:10] să aibă un backup financiar.[00:12:12] George Buhnici: Să ai un pic de avere nu înseamnă să [00:12:15] fii bogat. Să ai o avere înseamnă să ai banii ăia [00:12:20] pentru viitor, nu doar pentru zile negre[00:12:23] Olga Ursu: Da să ai avere înseamnă să [00:12:25] fii da, ești bogat mai bogat decât dacă n-o ai.[00:12:29] George Buhnici: [00:12:30] Și să fii liber, să poți să decizi tu pentru tine pentru că dacă ai un capital, o avere, dacă [00:12:35] ai banii tăi, nu vei sta cu mâna întinsă.[00:12:37] Olga Ursu: Da, și ai libertatea de [00:12:40] decide pentru tine care vrei să fie standardul de viață, [00:12:45] când și cât vrei să muncești, unde vrei să [00:12:50] locuiești Ai puterea de decide asupra [00:12:55] felul în care străiești viața.[00:12:57] George Buhnici: Adică acum ești în putere, [00:13:00] ești productiv, te obișnui să bei cafea de o anumită calitate, să [00:13:05] mănânci carne de o anumită calitate și dintr-o dată vine pensia și te duci la [00:13:10] magazin și în loc de, nu știu, șuncă, iei parizer.[00:13:14] [00:13:15] În loc de cafea bună, te duci și ei, nu știu, [00:13:20] ceva mai ieftin. Dintr-o dată trebuie să-ți reduci stilul de viață.[00:13:24] Olga Ursu: Asta se întâmplă [00:13:25] dacă nu ai un backup, dacă nu ai niște bani ai tăi deoparte care [00:13:30] pe deoparte poate să-ți producă un venit destul de... [00:13:35] Destul de liniar De exemplu dacă investești în titluri de stat, ai lunar un [00:13:40] randament.[00:13:40] Depinde cât ai plasat. Dacă ai plasat cu 7%, obții 7%. Pe o [00:13:45] perioadă de cât De 5 ani pe cât ai plasat tu banii. Ei, pe venitul ăla poți [00:13:50] să te bazezi. Dar, sunt și alte instrumente în care poți să investezi să ai [00:13:55] randamente mai bune, cum ar fi acțiunile. Asta e motivul pentru care oamenii investesc pe bursă pentru că [00:14:00] vor randamente mai mare decât dacă ar plasa în instrumente care sunt mai [00:14:05] sigure, dar randamentul e limitat[00:14:08] George Buhnici: Deja acolo intrăm [00:14:10] într-o zonă în care avem prea puțini oameni.[00:14:12] Ajungem și la bursă. Până la bursă aș vrea să [00:14:15] clarificăm totuși pentru cei... Deja aud comentariile, mă uit acolo de sub și văd [00:14:20] bine Bucnici sau Olga. Vii tu și ne spui nouă că [00:14:25] trebuie să ne facem avere. Eu abia mă descurc de la un salariu la altul. Pe pună dreptate. Foarte [00:14:30] mulți români trăiesc de la un salariu la altul.[00:14:32] E o statistică că mai mult de [00:14:35] 75% din populația, din toate țările civilizate nu doar din România, dar și din [00:14:40] România, trăiesc de la un salariu la altul. Ce le spunem acestor trei din patru [00:14:45] care abia s-a ajuns cu banii de la o leafă la altă?[00:14:49] Olga Ursu: Cei mai mulți [00:14:50] oameni spun că nu investesc pentru că nu am bani.[00:14:54] Și el zice [00:14:55] invers. Nu ai bani pentru că nu investești. [00:15:00] În sensul că dacă îți propui să investești și începi, cu o sumă cât de mică, [00:15:05] dar începi. Și vezi că banii aia produc, o să vrei să investești mai [00:15:10] mult. Și atunci o să te gândești, ok, cum aș putea să fac mai mulți bani? Cum aș putea să-mi crez salariul?[00:15:14] [00:15:15] Cum aș putea să-mi specializez pe un [00:15:20] domeniu în care aș putea să câștig mai mult? Sau un antreprenor? Cum aș putea să-mi crez business-ul să [00:15:25] fac mai mulți bani ca să am capacitatea de a investi mai mult? Adică dacă ne gândim că nu ne [00:15:30] ajung banii, nu o ajungă niciodată.[00:15:31] George Buhnici: Hai să luăm un exemplu. Avem un om care trece [00:15:35] în București, viața-i scumpă, are de plătit chirie, are de plătit [00:15:40] mâncare, mai iese un pic în oraș că trebuie să trăiască și abia se descurcă nu știu, cu 4.000 de [00:15:45] lei într-o lună 3, 4 5.000 de lei pe lună.[00:15:49] Ce-i propui să [00:15:50] facă pentru a-și cărea acest mic capital pe care spui tu pentru a investi până că [00:15:55] nu știu, să înceapă cu 100 de lei sau să fie prea puțin?[00:15:58] Olga Ursu: 100 de lei e mai mult decât [00:16:00] deloc. Asta în primul rând. În al doilea rând [00:16:05] Aici e o problemă de venituri. Adică, ok, când vezi că ai un [00:16:10] nivel al cheltuielilor și nu poți să-l acoperi din veniturile pe care le [00:16:15] ai, în prima fază trebuie să faci ceva ca să screști veniturile.[00:16:19] George Buhnici: Ok. [00:16:20] Și mă duc și renegocez salariul.[00:16:23] Olga Ursu: Renegocez salariul, sau caut [00:16:25] un loc de muncă mai bine plătit, poate trebuie să învăț ceva, să dobândesc niște abilități, fac ce e [00:16:30] nevoie să fac, să pot câștiga mai mult, apoi să pot să încep și să [00:16:35] investesc. Altfel nu o să ajungi niciodată să investești dacă nu-ți pui problema, dacă [00:16:40] nu-ți setezi obiectivul ăsta.[00:16:41] George Buhnici: Ok. M-am dus la patron, patroană, și am [00:16:45] spus, doamnă vreau mai mulți bani. Și mi-a zis, n-am. Du-te înapoi la muncă. [00:16:50] Iată de simplu În foarte multe locuri așa se întâmplă. Ce-i spun eu lui... [00:16:55] Gigel, care s-a dus să negoceze un salariu mai bun, sau Vasile, sau Nicu. [00:17:00][00:17:00] Olga Ursu: Mi-aduc aminte de o persoană cu care vorbeam tot așa că nu [00:17:05] avea suficienți bani voia să investească nu era nici într-un caz pregătită să [00:17:10] investească pentru că avea foarte multe datorii.[00:17:13] Avea un salariu bun, [00:17:15] extrem de bun, dar avea credite pentru mașină, pentru [00:17:20] casă pentru telefon, pentru laptop. Și era clar că nu era [00:17:25] momentul în care să înceapă să investească Avea[00:17:26] George Buhnici: salariu bun, dar avea credite la toate lucrurile.[00:17:28] Olga Ursu: Da. În [00:17:30] primul rând i-am zis, ok, trebuie să te apuci să plătești datoriile în [00:17:35] primă fază ca să poată să-ți rămână capital să și investești.[00:17:38] Mai mult de jumătate [00:17:40] din salariul se ducea pe datorii. La începutul lunii le dădea și apoi rămânea restul [00:17:45] pentru cheltuielile curente. Niciodată nu i-au ajunge o bani de la o lună la alta. În primul rând, i-am [00:17:50] zis, ok, chiar dacă e salariul mare, e nevoie să scriești veniturile. Și [00:17:55] repede pentru că te tot înfunzi în datorii, de la lună la lună.[00:17:58] Știi ce a fost prima dată? [00:18:00] A început să... Mergă cu[00:18:02] George Buhnici: autobuzul?[00:18:04] Olga Ursu: [00:18:05] Vă ia să-și păstreze mașina că avea credit pe ea. O folosea să [00:18:10] facă Uber, să transporte A[00:18:12] George Buhnici: e ceva. Măcar o folosea productiv.[00:18:13] Olga Ursu: Da, da. Și a început [00:18:15] să-și crească veniturile, să ajungă în punctul în care să înceapă să plătească din datorii. [00:18:20] A luat cam un an și jumătate să plătească datoriile astea care consumau cel mai mult [00:18:25] din venit.[00:18:25] A rămas creditul pe casă. După care a început să strângă [00:18:30] bani pentru investiții. Acum are un business, are investiții și e mult mai [00:18:35] relaxată.[00:18:35] George Buhnici: Mulți se vor regăsi în discuția asta. Au un anumit venit Dacă trăiești [00:18:40] într-un oraș mare, sunt șanse să ai și un salariu mai bun de 1.000 de euro. Sunt oameni care câștigă poate 2.000.[00:18:44] [00:18:45] I-am auzit povești de oameni care câștigă 4-5.000 de euro pe lună și tot nu reușesc să pună bani [00:18:50] deoparte. Alea e un caz extrem. Dar venind mai aproape de ce spuneai tu, mulți oameni au [00:18:55] credite. Cam care trebuie să fie o ordine corectă în a accepta de a te [00:19:00] împăca cu ideea ok, fac credit, fac credit, fac credit, dar câte credite?[00:19:03] Și la ce nu recomanzi să faci [00:19:05] credit?[00:19:05] Olga Ursu: N-aș lua nici într-un caz telefon, laptop pe credit. Indiferent [00:19:10] cât de tentante sunt ofertele, așa sunt făcute să fie tentante să ne luăm [00:19:15] credite, dar nu e o soluție bună.[00:19:18] George Buhnici: Ok, deci telefonul odată Apoi [00:19:20] nu recomanzi credit pentru mașină?[00:19:22] Olga Ursu: E o capcană asta cu [00:19:25] mașina ok. O să-ți iei o mașină foarte scumpă dacă îți permiți să iei credit.[00:19:30][00:19:30] Și o să plătești niște ani buni la mașina respectivă, bani pe care ai putea [00:19:35] să-i direcționezi către investiții.[00:19:36] George Buhnici: De ce este în cultura noastră atât de importantă totuși mașina? Tu stai [00:19:40] de vorbă cu foarte mulți antreprenori și, din nou, nu vreau să judecăm pe nimeni, da? [00:19:45] Nu plec de la nicio idee preconcepută.[00:19:47] Cred că există și o valoare în a avea o mașină bună, [00:19:50] în a avea o mașină modernă, nouă chiar.[00:19:53] Olga Ursu: Sigur. Dacă [00:19:55] tu ai capital și produci bani încă să ți-o permiți foarte bine, bucură-te de ea. [00:20:00] Da[00:20:00] George Buhnici: Adică ce înseamnă asta să ai capital să ți-o permiți? Că tu vezi lucruri diferite față de un om care zice am [00:20:05] salariu de 2000, îmi permit să bag 1000 pentru un Range Rover.[00:20:08] Atâta este leasing-ul. Dacă te [00:20:10] duci acum la autonom, poți să-ți iei Range Rover cu 1000 pe lună. Păi[00:20:13] Olga Ursu: asta ziceam că e ca cana Da, îmi [00:20:15] permit. Adică o să dau jumătate din venitul meu pe mașină și pentru investiții [00:20:20] zero.[00:20:20] George Buhnici: Păi da, da. Mie-mi place mașina aia.[00:20:22] Olga Ursu: De acord. Îți place mașina și [00:20:25] atunci ajungem la ce ziceam mai devreme.[00:20:27] Oamenilor le place să cheltuiască banii, nu să-i [00:20:30] facă. Dar o să rămânem în capcana asta tot timpul. Dacă nu, [00:20:35] pur și simplu trebuie să ieșim brutal din ea. Efectiv, e un moment în care hotărăsc, [00:20:40] bine, până acum m-am cheltuit, m-am [00:20:45] bucurat de viață, m-am bucurat de lucruri pe care poate nu mi le permiteam, [00:20:50] dar este un moment în care trebuie să mă gândesc și la...[00:20:55][00:20:55] și la îmi construi o avere, că până la urmă vreau să zic de pensie. Mulți [00:21:00] gândesc ok, mai e până la pensie văd eu ce fac atunci. Da, dar [00:21:05] ne întâlnim o familie, o să ne avem nevoie de casă sau să ne cumpărăm o casă mai mare, o să avem [00:21:10] atunci nevoie de o mașină mai mare. E important să acumulăm un capital și [00:21:15] când...[00:21:15] Chiar avem nevoie de mașina aia care să ne asigure confortul nu doar pentru [00:21:20] noi, pentru întreaga familie atunci să putem să ne permitem.[00:21:23] George Buhnici: La momentul în care noi registrăm, eu [00:21:25] mă pregătesc să îmi plinesc 44. Și dacă fac așa o mică socoteală, [00:21:30] teoretic dacă ar fi să mă iau după norma noastră culturală, aș mai avea [00:21:35] 21 de ani până la pensie.[00:21:36] 21 ori 12 sunt undeva la 252 [00:21:40] de luni. Câți bani [00:21:45] ar să pun eu în fiecare lună ca atunci când aș ieși la pensie în sfârșit să [00:21:50] am destui bani deoparte. Și dintr-o dată lucrurile astea sunt într-o perspectivă mult [00:21:55] mai clară. Pentru eu nu sunt sigur că o să pot să fac încă o noare chestie asta fix la fel.[00:21:59] Eu [00:22:00] m-aș bucura. Dar nu pot să-mi garantez eu mie că voi fi la fel de productiv [00:22:05] încă 21 de ani. Și cred că asta este capcanea în care suntem cei mai [00:22:10] mulți dintre noi. Ne imaginăm că vom fi la fel de productivi, vom avea aceeași putere de muncă, [00:22:15] aceeași disponibilitate la efort, la nesfârșit că în realitate lucrurile se pot schimba [00:22:20] foarte repede.[00:22:21] Olga Ursu: Da, merită să faci un efort mai mare. În perioada ta cea mai [00:22:25] productivă, când câștiești cel mai mult, să pui mai mult deoparte. [00:22:30] Acum cât Sunt investitori care își pun 50% din [00:22:35] venituri în investiții direct.[00:22:36] George Buhnici: 50%, jumătate?[00:22:38] Olga Ursu: Jumătate, da. [00:22:40] Și zic ok, o să fac asta pe perioada 5 ani sau 10 ani, [00:22:45] până îmi strâng un capital.[00:22:46] Am un obiectiv în minte. Vreau să ajung la 2.700.000 de [00:22:50] euro. Obiectivul ăsta. Ok.[00:22:52] George Buhnici: Există oameni de genul ăsta care au astfel de obiective?[00:22:54] Olga Ursu: [00:22:55] Da. Bravo lor. Cât trebuie să pun deoparte Ok, calculez. O parte din [00:23:00] sumă asta va acumula și din randamentul pe care îl producea [00:23:05] investiția. Aici[00:23:05] George Buhnici: e șmecherie. Ca să ajung la 2.700.000, Nu trebuie să pui [00:23:10] 2.700 deoparte.[00:23:10] Olga Ursu: Depinde de suma de la început. Dacă începi cu o sumă mică, [00:23:15] atunci capitalul pe care îl folosești din veniturile [00:23:20] tale, ca să ajungi la 2.700, e mai mare. Dar cu cât suma [00:23:25] inițială e mai mare, adică pornești de la o sumă deja, cu atât suma respectivă va produce [00:23:30] randament pe care îl reinvestești și ajungi mai repede de la 2.700.[00:23:35][00:23:35] Ca să luăm exemplul ăsta. Mă vântă minte pentru că am o persoană în minte [00:23:40] care are acest obiectiv. Nu[00:23:41] George Buhnici: toată lumea are astfel de obiective. Și 2.700 de lei n-ar fi rău [00:23:45] pentru România ca să ai o pensie liniștită să trăiești cum ai vrea tu. Dar poate [00:23:50] un milion, 500 de mii orice fel de sumă pe care o ai, [00:23:55] îți poate asigura un viitor, să zicem așa, un pic mai [00:24:00] confortabil într-o lume nesigură.[00:24:01] Olga Ursu: Un viitor confortabil și libertatea de decide. [00:24:05] Eu, de exemplu împreună cu familia Ne-am mutat din țară [00:24:10] În timpul pandemiei În [00:24:15] 2021 Pur și simplu Am plecat într-o vacanță Și am [00:24:20] zis că noi lucrăm online Și eu și soțul meu Și am zis De ce să [00:24:25] ne machinim în București? Hai să alegem să stăm aici Hai să stăm un an [00:24:30][00:24:30] George Buhnici: În 2021 erai în București?[00:24:33] Olga Ursu: Sunt în București Din [00:24:35] 2001 am venit la facultate Și aici am rămas[00:24:38] George Buhnici: 20 de ani ai [00:24:40] stat aici?[00:24:42] Olga Ursu: Fără Ultimii 3 ani jumătate 4 [00:24:45] aproape M-am mutat în Spania[00:24:48] George Buhnici: Și[00:24:48] Olga Ursu: pur și simplu Am [00:24:50] zis ok Avem câteva investiții Ne putem [00:24:55] permite Nu știu dacă Aveam soțul meu avea job Eu aveam tocmai ce [00:25:00] am început un business Dar nu făceam prea mulți bani Adică nu la [00:25:05] nivelul de cheltuieli din Spania Era ok pentru București Pentru Spania [00:25:10] era nevoie de un venit mai mare Dar am zis ok [00:25:15] Avem un capital Avem niște venituri care vin din [00:25:20] investițiile noastre Vrem să ne creștem un pic [00:25:25] standardul de viață Vrem să locuim în Spania Nu știm pentru cât hai să vedem cât ne permitem Și știi ce [00:25:30] s-a întâmplat prima dată?[00:25:31] Am început să ne gândim cum să putem să [00:25:35] câștigăm mai mult Adică ne-am ajustat veniturile Ca să putem să acomodăm [00:25:40] nivelul de trai pe care vroiam să le avem Adică exact ce mă întrebai mai devreme Cum [00:25:45] să facă un om care vrea să investească dar nu are venituri Ok, ia [00:25:50] provocarea Apucă-te să investești Puneți un obiectiv Și o să vezi că vin și [00:25:55] soluțiile O să le găsești tot tu, nu altcineva, dar [00:26:00] o să fii în căutarea soluțiilor.[00:26:01] Dacă ai provocarea asta, dacă stai tu singur [00:26:05] provocarea asta.[00:26:06] George Buhnici: Totuși, e adevărat ce am auzit că e Spania mai ieftină decât [00:26:10] Bucureștiul?[00:26:10] Olga Ursu: La supermarket prețurile sunt chiar un pic mai mici decât [00:26:15] în București. Locuiesc în Spania, pe insulă în Tenerife.[00:26:18] George Buhnici: E frumoasă [00:26:20] insula aia?[00:26:20] Olga Ursu: Este frumoasă, e clima foarte bună.[00:26:22] Eu am observat că sunt mult mai [00:26:25] productivă când stau într-un mediu mai liniștit, mai confortabil. [00:26:30] Sunt schimbări din astea bruște de temperatură. Știi cum e în București? Câteodată nu-ți vine să [00:26:35] muncești vrei să pleci la mare la munte Iarna nu-ți vine să [00:26:40] ieși din casă.[00:26:41] George Buhnici: Interesant. Este un alt mod de a vedea lumea și de a trăi.[00:26:43] Și sunt mulți români care au trecut prin [00:26:45] chestia asta. Nu sunt doar cei care au plecat să muncească în agricultura sau pentru munci, din [00:26:50] astea ușoare. Sunt și oameni cu un pic de educație și cu niște venituri care s-au dus către zonele astea. [00:26:55] Exact cum vin și englezii către Spania, din cât te înțeleg.[00:26:57] Olga Ursu: Da, sunt foarte mulți englezi, [00:27:00] nemți, români în ultimul timp.[00:27:05][00:27:05] În Tenerife există comunitate de români. Foarte mulți freelanceri [00:27:10] IT-ști, domenii care lucrează peste tot în lume, [00:27:15] online, și aleg să-și treacă, [00:27:20] adică să locuiască într-un loc mai prietenos din punct de vedere al climei, dar [00:27:25] și un pic mai liniștit față de marele orașe.[00:27:28] George Buhnici: Și asta pleacă fix din [00:27:30] libertatea de care vorbeai.[00:27:31] În momentul în care e capital...[00:27:32] Olga Ursu: Ai libertatea de decide. Unde [00:27:35] locuiesc, ce îmi Ce stil de viață vreau să am, [00:27:40] când ai un capital, când ai bani, poți să ai [00:27:45] curajul să începi un business. Pentru că într-un business, ca [00:27:50] antreprenor, trebuie să riști la început, dar nu știi dacă o să meargă sau nu o meargă [00:27:55] business-ul respectiv.[00:27:55] Dacă tu ai un capital backup, știi că [00:28:00] oricând dacă nu merge, te bazezi pe ceva și poți să revii să încerci un alt lucru.[00:28:04] George Buhnici: [00:28:05] Revenim la IGDLCC în dată ce-ți spun despre sponsorul nostru, Darkom Energy, cei care [00:28:10] ne garantează că nu ni se sting luminile din studio, adică nu avem niciodată [00:28:15] pene de curent.[00:28:15] Panourile fotovoltaice, invertoarele și bateriile sunt [00:28:20] inima sistemului nostru energetic și cred cu tărie că sunt investiții importante, dar [00:28:25] și rentabile. Cu acest sistem am economisit deja mii de euro la facturi Dar și mai [00:28:30] important, avem electricitatea garantată fără fluctuații care ne pot defecta [00:28:35] electricele și electronicele.[00:28:37] Dacă ai în plan să construiești, să renovezi orice [00:28:40] fel de clădire, inclusiv industrială, alege o soluție solidă de generare [00:28:45] și stocare de energie. Noi colaborăm cu echipa Adarcom Energy și îi recomandăm. Olga, [00:28:50] dar tu ai moștenit banii? De unde ai tu banii?[00:28:52] Olga Ursu: N-am moștenit nimic i-am[00:28:54] George Buhnici: [00:28:55] făcut. Ai câștigat banii de undeva?[00:28:56] Ți-a picat din cer?[00:28:57] Olga Ursu: Am fost angajat timp de 14 [00:29:00] ani, am fost broker. De când am terminat facultatea din [00:29:05] 2005, m-am angajat ca broker. Am lucrat ultimii 11 [00:29:10] ani ca broker la BRD, în departamentul de tranzacționare. Și [00:29:15] am renunțat la a fi broker înainte de pandemie Asta [00:29:20] mi-a permis să stau super relaxată în pandemie, nu trebuia să mă duc la birou, au fost [00:29:25] mult mai ok și să trec prin pandemie neavând constrângerea asta de a fi [00:29:30] angajat.[00:29:31] Mi-am dorit să devin consultant de investiții și momentan [00:29:35] pe lângă consultanța pe care o dau, sunt și antreprenor Am un [00:29:40] mic business de educație financiară pentru investitori Pentru investitori la bursă nu [00:29:45] educație financiară generală, ci pentru investitori Cum să-și construiască portofoliu, cum [00:29:50] să-l gestioneze, cum să fie eficienți ca investitori.[00:29:52] George Buhnici: Acum trebuie să spunem că BRD-ul a [00:29:55] introdus un sistem din asta de lucruri remote pentru foarte mulți [00:30:00] angajați.[00:30:00] Olga Ursu: După pandemie da.[00:30:01] George Buhnici: Sunt oameni conoare care lucrează remote și acolo și în multe alte [00:30:05] instituții. Ceea este o lecție bună cu limiterile de rigoare, pentru că există și [00:30:10] anumite... Nu toată lumea este eficientă când lucrează remote.[00:30:12] Olga Ursu: Da. Când ești antreprenor ești [00:30:15] nevoi să fii eficient. Așa este.[00:30:16] George Buhnici: Dar când ești angajat?[00:30:19] Olga Ursu: Acolo mai [00:30:20] merge să mai tragi mulția de coada haide că nu se prinde șeful că n-am lucrat [00:30:25] astăzi.[00:30:25] George Buhnici: Deci zici că tu n-ai primit bani din cerat să-i faci tu.[00:30:28] Olga Ursu: Da, dar nu-i [00:30:30] greu să faci bani dacă Păi este greu să faci bani.[00:30:32] Dacă muncești și îți propui să faci [00:30:35] bani adică dacă muncești pentru bani, e ușor în [00:30:40] România.[00:30:41] George Buhnici: Cum?[00:30:41] Olga Ursu: În 2005, știu că [00:30:45] când te angajai, salariile erau foarte mici. Eu... Mi [00:30:50] s-a părut că am avut un super noroc că am găsit un job super bine plătit ca broker, dar în general [00:30:55] colegii mei care au terminat facultatea câștigau super puțin erau atunci super la [00:31:00] modă job-urile în bănci pentru că erau bine plătite ce [00:31:05] înseamnă[00:31:05] George Buhnici: bine plătite?[00:31:06] cât era salariul în 2005? îți zic și eu salariul meu de la televiziune de pe [00:31:10] atunci eu[00:31:10] Olga Ursu: mi-aduc aminte, primul meu salariu a fost 1400 de lei și cred [00:31:15] că în bănci erau așa peste 1200 de lei încă [00:31:20] cred că denominarea în perioada aia a fost, nu mai știu dacă era un bani vechi sau un bani noi, dar [00:31:25] atâta eu[00:31:25] George Buhnici: am, spre exemplu eram corespondent special cu [00:31:30] 20 de milioane vechi 2000 de lei adică salariile au crescut un pic mai [00:31:35] târziu mai spre 2007-2008 și în perioada aia mulți am făcut credite și eu am făcut [00:31:40] credit am făcut două credite cu buletinul și m-am dus în Germania să-mi iau mașină și [00:31:45] mi-au luat mașină de toți banii Și după aici, ce crezi?[00:31:47] S-a stricat mașina.[00:31:48] Olga Ursu: Și nu mai aveai bani să [00:31:50] repari.[00:31:50] George Buhnici: Am mai făcut un credit. Wow. Acum eu mi luat mașină la mâna a doua, dar [00:31:55] la nivelul meu de venitori din perioada aia, ăsta era maximul posibil la care puteam [00:32:00] spera. Însă dacă pe vremea aia puneam banii pe index la bursă, [00:32:05] dacă cumpăram orice fel de acțiuni de la orice companie, orice, [00:32:10] orice, orice orice, acum aveam niște sute de mii de euro.[00:32:14] Eu[00:32:14] Olga Ursu: cred că ai fi [00:32:15] depășit acum un milion de euro dacă atunci începeai.[00:32:18] George Buhnici: Îți mai dau un exemplu. Am [00:32:20] mai făcut o prosie după aia. Mi-am plătit mașina și după aia mă și-am făcut un credit mai mare. Ca [00:32:25] să cumpăr teren. Am acum niște terenuri știi cum? Stau ele acolo frumos [00:32:30] cresc bălările pe ele.[00:32:30] Olga Ursu: Păi uite vezi, ai făcut o investiție.[00:32:32] Doar că nu a fost neapărat cea mai[00:32:34] George Buhnici: [00:32:35] potrivită[00:32:35] Olga Ursu: investiție. Dar te-ai gândit atunci Pentru ce ai cumpărat terenul?[00:32:39] George Buhnici: Pentru [00:32:40] investiție. Dar aceiași bani pe care, dacă îi băgam în bursă, cred că aveam mai mult de [00:32:45] un milion cum ai zis tu. Adică efectul ăsta de compounding al investițiilor pe [00:32:50] bursă m-ar fi adus la niște randamente care mi-ar fi depășit [00:32:55] de cel puțin 10 ori investiția inițială în 20 de ani.[00:32:57] Putem fi de acord?[00:32:59] Olga Ursu: Da, mai [00:33:00] ales dacă și știai ce faci dar nu-i... adică poți să începi fără să [00:33:05] ai mare experiență în domeniul să știi, dar să înveți pe parcurs.[00:33:09] George Buhnici: Acum [00:33:10] eu mă pot uita înapoi și în experiența mea pot să zic că am învățat ceva. Nu mă mai duc [00:33:15] după cea mai scumpă mașină pe care mi-o permit, deși am mai făcut niște mici extravaganțe cu mașini, [00:33:20] dar m-am mai domolit.[00:33:20] Adică acum conduc o mașină care în anul 4-lea an n-am mai schimbat-o, [00:33:25] n-am mai făcut investiții extravagante și sunt un pic mai atent [00:33:30] la bugetul devenitul și cheltul. Cu toate astea, trebuie să recunosc că nici eu nu am [00:33:35] reușit să-mi creez un capital de investiții pe bursă. Sunt totuși niște lecții de învățat [00:33:40] pe parcursul anilor și dacă m-aș uita înapoi, mi-aș spune.[00:33:44] [00:33:45] Dacă ai 20 de ani din bruma aia de bani în plus, chiar și la [00:33:50] 20 de milioane salariu 100, 2, 3 și așa mai departe hai să facem un plan [00:33:55] pe termen lung pentru cei care se uită la noi, cam care ar să fie o strategie corectă de a pune bani [00:34:00] pe bani pentru a nu te uita înapoi ca mine după 20 de ani și să zici dacă [00:34:05] aș făcut chestia asta Poți[00:34:06] Olga Ursu: să pornești cu o sumă mai mică la început poate n-ai un capital [00:34:10] foarte mare strâns și nici nu-i recomandat să începi, mai ales pe bursă [00:34:15] cu un capital mare deodată dacă nu ai experiență Piață sunt fluctuații, sunt și creșteri [00:34:20] foarte ample dar sunt și perioade când piața scade și atunci dacă tu ai o sumă [00:34:25] mare și prindi fix o perioadă din aia de scădere ce o să faci O te panichezi o să [00:34:30] vinzi o să zic nu mai cumpăr niciodată la bursă nu-i de mine nu mă pricep, gata, nu mă mai bag [00:34:35] dar dacă începi treptat ei Pe măsură ce banii ai, [00:34:40] vezi cum fluctuează în contul tău portofoliul tău fluctuează, crește scade, începi [00:34:45] să prinzi un pic cum merge bursa și începi să vezi ok, am [00:34:50] ales niște acțiuni, dacă le alegeam pe celelalte, au crescut mai mult, cum [00:34:55] aș putea să aleg mai bine acțiunile?[00:34:57] Și practic dobândești [00:35:00] experiență în timp ce investești, în timp ce crești și capitalul. După ce ai un [00:35:05] pic de încredere că faci bine ceea ce faci, începi să mai adaugi sume suplimentare.[00:35:09] George Buhnici: [00:35:10] Da, într-adevăr intri cu 1000, poate să scadă la 800, 700, 500 după care poate să [00:35:15] crească înapoi dar când faci zoom out după un timp o să vezi că am băgat 1000 și acum [00:35:20] totul sunt la 1500, poate la 2000, poate la 1100, dar cu siguranță [00:35:25] pe termen lung, nu ai cum să fii mai jos decât ai intrat, decât dacă chiar se întâmplă chestii catastrofale pe [00:35:30] termen lung.[00:35:30] Olga Ursu: Sunt investitori care s-aruncă foarte tare la început pentru că au sumă mică [00:35:35] și investesc în instrumente cu grad mare de risc[00:35:38] George Buhnici: nu[00:35:39] Olga Ursu: [00:35:40] neapărat de acțiuni, atât ai auzit, de Forex, CFD-uri, contracte pe diferență, [00:35:45] o felul de instrumente din astea financiare care sunt sintetice cu levier. [00:35:50] Adică tu nu tranzacționezi acțiunea Apple sau Nvidia, ci tranzacționezi [00:35:55] diferența creștere sau scădere pentru acele acțiuni.[00:36:00][00:36:00] Și asta n-ar fi o problemă în sine dacă n-ar fi cu levier multiplicat Adică [00:36:05] și aici poți să-ți iei credit pentru investiții, adică platforma [00:36:10] respectivă îți dă mai mulți bani pe lângă suma pe care o plăsat-o tu, să zicem 1000 de [00:36:15] euro, tu tranzacționezi de 10.000 de euro. Dacă au crescut cu [00:36:20] 5%, ai câștigat 50%.[00:36:22] Dacă au scăzut cu [00:36:25] 5%, ai pierdut jumătate din bani. Deci poți să pierzi dacă te [00:36:30] arunci și investești în instrumente riscante. Și mulți investitori fac asta. Investesc în [00:36:35] astfel de instrumente riscante pentru că vor un câștig rapid.[00:36:38] George Buhnici: Pentru că au bani puțin [00:36:40] la început și nu au răbdare să aștepte și zic hai mă pe mână, n-are cum să mai scadă [00:36:45] acum pornește în sfârșit.[00:36:47] Olga Ursu: Exact, ori îi fac, ori îi pierd, de tot cam așa [00:36:50] gândesc, totul sau nimic. Acum sunt și traderi să numesc, [00:36:55] oameni care știu ce fac, tranzacționează speculativ, [00:37:00] dar cei mai mulți n-au idee ce înseamnă riscul pe care [00:37:05] și-l asumă.[00:37:05] George Buhnici: Încă dată, marea majoritate, mai mult de 80% dacă nu greșesc din cei [00:37:10] care investesc în produse speculative, pierd banii.[00:37:14] Olga Ursu: Da, [00:37:15] se spunea mai demult regula 90-90-90, adică [00:37:20] 90% dintre investitori pierd 90% din capital în primele 90 de [00:37:25] zile tranzacționând produse cu levier.[00:37:27] George Buhnici: What? Asta este [00:37:30] un wipe-out, este un cataclism.[00:37:34] Olga Ursu: Da, asta s-a [00:37:35] întâmplat doar că... Investitorii tot speră. [00:37:40] Pierd niște bani, lasă că revină de câteva ori și o să le iasă după care [00:37:45] zic ok, am pierdut toți banii, bag alții nu contează și da, asta este gambling Dar[00:37:49] George Buhnici: [00:37:50] există acei 10% care câștigă?[00:37:52] Și toți visăm să fim aia 10% [00:37:55] Nu,[00:37:55] Olga Ursu: aia 10% nu câștigă Ei nu pierd 90% din capital [00:38:00] în 90 de zile[00:38:02] George Buhnici: Ei pierd în 91[00:38:04] Olga Ursu: [00:38:05] Foarte puțin nu știu ce între poate 1 și 3% sunt profitabil constant, [00:38:10] așa pe termen lung Deci[00:38:11] George Buhnici: ziceai că știi meseria asta de 20 de ani? Da,[00:38:13] Olga Ursu: din[00:38:13] George Buhnici: 2005 Ai [00:38:15] cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier?[00:38:18] Și a păstrat banii?[00:38:19] Olga Ursu: [00:38:20] Da, n-a păstrat banii Am cunoscut pe cineva care s-a îmbogățit din Levier[00:38:24] George Buhnici: Îmi [00:38:25] povestești un pic, fără să dai nume[00:38:27] Olga Ursu: În criza din 2008 [00:38:30] Au fost absolut șoc pe toate piețele. Pe bursa [00:38:35] românească nu mai pusese așa o scădere niciodată. Aveam un profesor la universitate, era economist [00:38:40] șef la o bancă importantă și îmi zicea că el nu mai vede piața românească revenind [00:38:45] vreodată în 2009.[00:38:46] Atât de neagră era situația. Era un [00:38:50] pesimism în piață de... Efectiv nimeni nu mai avea încredere. Investitorii să [00:38:55] nu mai au de bursă lasă acțiunile alea în pierdere, o să le las [00:39:00] mușterile la nepoți, că copiii nu o apuce să prindă [00:39:05] revenirea Cam așa era sentimentul în piață.[00:39:07] George Buhnici: Așa-i acum pe BVB. [00:39:10] Parcă nu ne mai revenim.[00:39:11] Așa anyway, continuă.[00:39:12] Olga Ursu: Atunci în America, [00:39:15] a căzut banca Lehman Brothers, a făcut faliment, dar înainte de [00:39:20] asta, piața cădea și... [00:39:25] Aveam un coleg, broker, de la o altă societate de brocheraj, [00:39:30] care tranzacţiona opţiuni, care sunt tot [00:39:35] contracte derivate, prin care şi asigura un preţ de [00:39:40] vânzare stabilit şi dacă preţul acţiunilor scădea, [00:39:45] practic el vindea la preţul ăla ridicat şi [00:39:50] putea să le cumpere din piaţă mult mai ieftin.[00:39:52] Ei, el pătea foarte puţin pe [00:39:55] asigurările respective, pe opţiuni, ca o primă exact ca la o [00:40:00] poliţă de asigurări, dar era despăgubit cu toată suma toată căderea respectivă şi [00:40:05] levierea era imens. Ţi-mi minte că mi-a povestit că a făcut undeva la [00:40:10] 600.000 de dolari pornind de la 10.000.[00:40:12] George Buhnici: 60X Da. Da [00:40:15] Ok. Ce levier avea 10?[00:40:17] Olga Ursu: Aici la opțiuni levierul e mult mai [00:40:20] mare, dar riscul nu e la fel de mare. Adică, la opțiuni plătești o primă, e sumă limitată, nu [00:40:25] poți să pierzi mai mult decât prima plătită, dar poți să câștigi de sute de ori.[00:40:29] George Buhnici: [00:40:30] Ok. Și era câștigat de 60 de ori sumă investită.[00:40:32] Olga Ursu: Pentru tot capitalul nu a avut un [00:40:35] singur instrument de genul ăsta Au avut mai multe acțiuni, inclusiv au avut opțiuni pe Lehman Brothers.[00:40:39] Și,[00:40:39] George Buhnici: [00:40:40] practic, din căderea Lehman Brothers, el a făcut foarte mulți bani.[00:40:42] Olga Ursu: Da.[00:40:43] George Buhnici: Ce-a făcut cu banii?[00:40:44] Olga Ursu: [00:40:45] Nu știu povestea mai departe dar știu că după scăderea pieței, adică în [00:40:50] 2009, când bursa a început să-și revină, strategia asta, care a funcționat perfect [00:40:55] pe scădere, nu mai avea cum să funcționeze. Și atunci a tot mai testat [00:41:00] strategii, gândindu-se că e chiar bună în ceea ce face să pricepe la [00:41:05] trading.[00:41:05] Și așa e și capcana investitorilor care Pe bursă când crește bursa sunt foarte bun la [00:41:10] ce fac, dar când se schimbă trendul, atunci practic trebuie să te adaptezi ca investitor și el, ca [00:41:15] trader, din ce mi-a povestit nu au reușit să se adapteze, să-și [00:41:20] adapteze strategia. Au testat alte strategii, n-au mai fost la fel de profitabile și [00:41:25] știu că au renunțat să mai tranzacționeze opțiuni în felul ăsta, speculativ.[00:41:29] [00:41:30] Dar, atunci mi-a rămas mie ideea în minte că în următoarea [00:41:35] criză financiară vreau să tranzacționez și eu opțiuni. Așa m-am gândit după ce am vorbit cu el și am [00:41:40] zis că în următoarea, când o să vină o să fiu pregătit, o să am bani și o să fac [00:41:45] același lucru. Am trecut 10 ani. [00:41:50] În 2019 mi-am dorit să Dacă [00:41:55] vine o scădere și mă pregăteam pentru o scădere a bursei, să pot să tranzacționez și opțiuni.[00:42:00][00:42:00] Mi-am dat demisia de la BRD pentru că e foarte greu să tranzacționezi pe [00:42:05] compropriu fiind angajat într-o instituție financiară. Ai nevoie de tot felul [00:42:10] de aprobări, raportezi toate tranzacțiile. Și în 2019 [00:42:15] mă gândeam eu că ar putea să vină o criză. Burza a crescut de foarte mult [00:42:20] timp și am zis că la un moment dat o să vină.[00:42:23] Și zic ok, când o [00:42:25] să vină o să fiu pregătită. Și au venit într-adevăr nu m-am așteptat, e că nu [00:42:30] trebuie să știm în 2019 că o să vină în 2020 și că o să avem pandemie. [00:42:35] Dar a fost primul moment în care am testat și opțiunile pe scădere. [00:42:40] Și într-adevăr poți să câștigi foarte mulți bani în timp scurt, [00:42:45] n-am transacționat nici într-un caz o sumă foarte mare și [00:42:50] nici n-am făcut la fel de mulți bani ca el, oricum scăderea a fost mult mai [00:42:55] scurtă în pandemie, dar atunci am văzut cât bine funcționează instrumentele [00:43:00] astea pe cădere, pe panică când e volatilitatea ridicată.[00:43:03] Și mai [00:43:05] departe mi-am dat seama că dacă investitorii care eu am lucrat de-a lungul timpului ar avea acces la astfel de [00:43:10] instrumente, nu să speculeze să parieze pe scădere, ci să-și protejeze [00:43:15] portofoliile în astfel de momente, nu le-ar mai fi teamă să [00:43:20] investească. Și m-am apucat și am gândit eu un [00:43:25] curs.[00:43:26] Pentru investitori cum să-și gestioneze [00:43:30] riscul cu ajutorul opțiunilor. A fost primul program pe care l-am făcut eu pentru [00:43:35] investitor. Aveam foarte puțin că era super, super nișat, mult prea [00:43:40] un nivel foarte ridicat. Era nevoie și de experiență [00:43:45] și de capital, și de cunoștințe. Dar, a [00:43:50] fost debutul meu, ca să zic așa, în partea asta de educație financiară pentru investitori Am pornit de la care [00:43:55] credeam eu că e nevoie atunci Și...[00:43:59] De atunci fac [00:44:00] lucrul ăsta.[00:44:00] George Buhnici: Practic e ca un fel de poliță de asigurare în cazul în care, exact cum ai zis tu, cade piața. Problema este [00:44:05] că, dintre cei care ne urmăresc, cred că sunt procente mici care înțeleg cum funcționează lucrul ăsta și cei mai mulți [00:44:10] suntem în capcana asta. Ori trăim de la un salar la altul, ori investim un capital în [00:44:15] imobiliare, ori investim ceva în bursă ori investim...[00:44:18] Iar lecția cea mai [00:44:20] importantă cu care am rămas în minte din tot ce am citit, pe exemplu, de Nassim Taleb este că în viața unui [00:44:25] trader nu există decât un singur obiectiv realist. Don't blow up. [00:44:30] Să nu explodezi. Nu? Că asta este sperietarea cea mai mare între trader, mai ales cei [00:44:35] care, exact cum ai zis tu sunt pe opțiuni pe tot felul de instrumente derivate.[00:44:39] Să nu [00:44:40] cumva să-ți pierzi capitalul al tău și al clienților. E[00:44:43] Olga Ursu: foarte mare riscul să-ți pierzi capitalul ca [00:44:45] trader. De asta eu nu fac trading. [00:44:50] Am testat, mi-am dat seama că nu este pentru mine. Nu În nivelul [00:44:55] la care trebuie să fii implicat[00:44:56] George Buhnici: Dar nu prea aud oameni care să zică că eu sunt [00:45:00] trader și asta este viața mea.[00:45:02] Adică înțeleg că este o perioadă scurtă în care ce mai mulți fac [00:45:05] trading.[00:45:05] Olga Ursu: Sunt oameni care fac asta de mulți ani. [00:45:10] Și continuă și tot încearcă și tot încearcă. Și te întreb ok, [00:45:15] și dacă tot stai atât timp cu nasul în monitoare, că asta [00:45:20] înseamnă să fii trader. Faci ceva bani merită [00:45:25] Cei mai mulți nu reușesc să justifice orele [00:45:30] alea petrecute în fața ecranului.[00:45:33] Adică dacă ar dacă [00:45:35] ar dacă ar face banii altfel ar face mai mulți decât fac din [00:45:40] trading. Pentru că știi care e problema cu [00:45:45] tradingul și de asta nu recomand investitorilor să înceapă cu trading. [00:45:50] Sincer nici nu e o metodă de a face avere din trading, adică oricum foarte puțin reușesc, [00:45:55] dar de ce nu recomand este că nu o să-ți crești valoarea portofolului în timp.[00:45:59] [00:46:00] Pentru că valoarea portofolului, cum vorbeam mai devreme, te-o crești și din randamentele pe care ți le [00:46:05] produce investiția, dar și din aport de capital nou. Dar dacă [00:46:10] investești într-un fel foarte riscant, cum e tradingul, [00:46:15] nu o să te lase inima să pui capital nou, tot să [00:46:20] riști, tot timpul să riști banii. O să ai o sumă și o [00:46:25] tragi de ei să încerci să faci bani din ea, o să te focusezi pe asta, în loc să te focusezi O focusezi [00:46:30] pe creșterea portofolului, pe creșterea venitului și să acumulezi în timp [00:46:35] capital în portofoliu tău.[00:46:36] Deci cei care încep cu trading-ul rămân la un nivel mic. [00:46:40] Al portofolului pentru o perioadă lungi până să prind că, de fapt, stai un pic. [00:46:45] Am petrecut atât de mult timp [00:46:50] cu nasul în ecrane, tranzacțiuni, m-am stresat atât de mult și, de fapt cât am [00:46:55] făcut? Merită asta? În cele mai multe cazuri, răspunsul este nu.[00:46:59] George Buhnici: Foarte [00:47:00] interesant pentru că mulți ne imaginăm că poți să mulțești banii La asta ne gândim. [00:47:05] Dar, de fapt, în esență, dacă dai un pic de zoom out, este încercând să mulțești [00:47:10] banii, de fapt nu reușești să creezi valoare.[00:47:12] Olga Ursu: De fapt ți scade încrederea [00:47:15] că tu poți să produci valoare. Pentru că dacă nu ai rezultate acolo în [00:47:20] trading sau ai rezultate modeste comparative cu riscul la care te [00:47:25] expui, ok, nu merită să dau capital nou, nu merită să [00:47:30] muncezi să aduc capital nou și să-i pierd.[00:47:33] George Buhnici: Și[00:47:33] Olga Ursu: o să [00:47:35] rămână tot timpul la un nivel... Scăzut al portofolului. Când [00:47:40] focus-ul ar trebui să crește în portofoliu, prin aport de numerar, prin creșterea [00:47:45] prin randamentul pe care îl aduce portofoliu, dar nu doar din randament, adică nu poți să începi cu 1000 de [00:47:50] euro și să speri să faci un milion. Să întâmplă nu [00:47:55] cu 1000 de euro, dar să întâmplă 0,00 nu știu cât ca la [00:48:00] loto.[00:48:00] Sau ca în[00:48:01] George Buhnici: eSports, că sunt foarte mulți copii care își imaginează că se [00:48:05] pot apuca de eSports și să ajungă campion și să împartă premiile alea de milioane. [00:48:10] Că sunt tot felul de campionate internaționale la care, mamă ce premii se dau. Ok, da, dar acolo [00:48:15] cum să zic, short tail-ul este foarte short. Adică ce înseamnă asta?[00:48:19] Cei care [00:48:20] chiar câștigă bani sunt foarte puțini în dauna celor mai mulți, marea majoritate [00:48:25] care cheltuiesc bani și timp energie într-o chestie în care nu vor câștiga niciodată. [00:48:30][00:48:30] Olga Ursu: Cam așa e și în trading, dacă de să ne gândim și să fim sinceri[00:48:34] George Buhnici: Și atunci [00:48:35] cum creăm valoare? Hai să ne concentrăm un pic pe chestia asta.[00:48:38] Cum facem până la urmă? Așadar tu [00:48:40] vorbești despre faptul că ar trebui să-ți creezi un portofoliu și să-ți adaugi capital. Asta înseamnă că [00:48:45] trebuie să fii productiv în alte părți decât în bursă? Da trebuie[00:48:47] Olga Ursu: să faci bani în alte părți, în activitatea la care te [00:48:50] precepti tu cel mai bine, care te-ai pregătit atât și o să produci [00:48:55] valoare.[00:48:56] George Buhnici: Deci tu nu ne propui să ne îmbogățim pe bursă. [00:49:00] Trebuie ne îmbogățim din bursă aducând valoare, capital în alte [00:49:05] părți? Da, ne[00:49:06] Olga Ursu: îmbogățești treptat pe bursă nu din primă Ai investit o sumă și [00:49:10] gata. Nu[00:49:10] George Buhnici: e o idee bună să puni acolo 1000 de euro și să-i lazi 10 ani pe bursă?[00:49:14] Olga Ursu: [00:49:15] Sunt extrem de rare cazurile în care îmi merești o acțiune care chiar să crească [00:49:20] timp de 10 ani.[00:49:23] Sunt, într-adevăr [00:49:25] companii super valoroase și acum dacă ne uităm în urmă, în ultimii 10 ani au crescut spectacolul Dar dacă [00:49:30] te-ai fi dus acum 10 ani, s-ar putea să nu le fii ales pe acelea în portofoliu.[00:49:34] George Buhnici: Acum 10 ani [00:49:35] cred că încă mai puteai să pui pe Blackberry, pe Nokia, pe Xerox, Kodak.[00:49:39] Olga Ursu: Da, [00:49:40] acum ceva mai mulți ani, da, și acum nu mai aveai.[00:49:44] [00:49:45] Și n-ai fi pus, acum 10 ani n-ai fi investit în Nvidia, eu cel [00:49:50] puțin nu știam compania. Abia din [00:49:55] 2019-2020 am remarcat-o și o deveni [00:50:00] populară în ultimii 2 ani, 2 ani și un pic.[00:50:02] George Buhnici: Ce alte companii mai sunt populare în perioada asta? La ce te [00:50:05] mai uiți când vine vorba de investiții pe termen lung? Eu m-am uitat, pe exemplu [00:50:10] și să zicem că sunt încă unul dintre cei care poate au ratat Nvidia.[00:50:13] Avem alte priorități oricum. [00:50:15] Eu chiar am vizitat compania și știam de ce este în stare, dar chiar și atunci când ești foarte aproape și [00:50:20] vezi o astfel de companie și vezi de ce este în stare, nu te gândești că ai putea să-i și investești. [00:50:25] Însă în 2025, la ce fel de industrie te uiți, pe exemplu pentru [00:50:30] viitor?[00:50:30] Olga Ursu: Venim după 2 ani de creștere Pe sectorul tehnologic În continuare [00:50:35] există potențial, dar pe de altă parte sunt și multe [00:50:40] companii care au ajuns să fie evaluate foarte sus și am putea să avem o [00:50:45] corecție mai drastică în sectorul ăsta. De fapt pe piață am putea să avem o corecție [00:50:50] mai amplă. Deja am început odată cu tarifele [00:50:55] și cu îngrijurile cu privire la inflație și la creșterea [00:51:00] economică din SUA și la tot spectacolul ăsta geopolitic la care investitorii se [00:51:05] uită cum să se repoziționeze.[00:51:07] Așa că chiar e o perioadă de [00:51:10] repoziționare și în care n-ar trebui să ne aruncăm foarte repede să [00:51:15] vedem în ce plasăm banii.[00:51:17] George Buhnici: În momentul în care a depus opțiunea, de care ziceai tu? [00:51:20][00:51:20] Olga Ursu: Ar putea fi, sunt investitori care fac, din motivul ăsta indicele de volatilitate VIX [00:51:25] a crescut în ultima săptămână. Există loc de [00:51:30] scădere Poate chiar mai mult, adică probabilitatea ca piața să mai [00:51:35] scade e mai mare decât să continuă să crească.[00:51:36] Sau cel puțin e greu de [00:51:40] crezut că o mai crească în ritmul în care a crescut în ultimii doi ani. Acțiunile din Statele [00:51:45] Unite au tot scăzut în ultima săptămână. De fapt în ultima lună am avut o [00:51:50] scădere. Noi înregistrăm pe[00:51:50] George Buhnici: început de martie 2025, pentru că astea vor rămâne multă vreme Acolo se aibă oamenii [00:51:55] context.[00:51:55] Olga Ursu: Da. În schimb în Europa, bursele au crescut în [00:52:00] ultima lună și de la începutul anului au fost creșteri de peste 10%. Sectorul de [00:52:05] apărare din Europa au crescut foarte mult. [00:52:10] Companiile producătoare de armament au crescut explosiv de la începutul [00:52:15] anului. Oricum crescuse răși înainte, dar aici văd că [00:52:20] investitorii se repoziționează puternic.[00:52:21] George Buhnici: Abia a anunțat Ursula von der Leyen 800 de [00:52:25] miliarde pentru rearmarea Europei banii. Unde se vor duce În companiile alea.[00:52:28] Olga Ursu: Exact. Asta se [00:52:30] întâmplă pe piață și cum poți să-ți dai seama care companii și care sectoare ar putea să performeze [00:52:35] fix în cele în care intră banii și sunt și declarații pe care putem să [00:52:40] le urmărim și să intuim pe de altă parte este și foarte vizibil dacă te uiți în [00:52:45] acțiuni și pe anumite sectoare pe piață poți să-ți dai seama când intră bani într-un anumit [00:52:50] sector, într-o anumită companie, când ies bani din sectorul respectiv [00:52:55] și asta mișcă prețurile în sus și dacă e să ne uităm la piața din Statele Unite în sectorul [00:53:00] tehnologic au fost mai degrabă scăderi de la începutul anului Dar[00:53:03] George Buhnici: vine recesiunea America?[00:53:04] Olga Ursu: [00:53:05] Până vine, investitorii se poziționează întâi să sperie și apoi vine recesiunea dacă vine. [00:53:10] Sunt foarte multe momente în care investitorii se sperie și zic că anticepează vine recesiunea și apoi nu mai vine [00:53:15] recesiunea[00:53:15] George Buhnici: Dar eu aud un scenariu în care se pare că Donald Trump ar vrea să-i inducă o [00:53:20] recesiune care să reseteze economia pentru că încă de vreme în mandatul lui [00:53:25] vede problemele de deficit Și o recesiune l-ar ajuta să [00:53:30] dea drumul la imprimantaie mai repede.[00:53:32] Olga Ursu: Ar putea fi. Nu știu, nu m-am gândit [00:53:35] așa de... Ar fi așa de... [00:53:40] să fie creată o recesiune, dar prin măsurile pe care le ia [00:53:45] poate să împinge de economia americană Altfel[00:53:47] George Buhnici: de ce ai băgat tarife atât de dure [00:53:50] partenerilor, care până la urmă sunt plătite de cetățenii americani și nu sunt plătite de producători? [00:53:55][00:53:55] Olga Ursu: Da, investitorii americani acum își pun problema dacă [00:54:00] dacă lucrurile astea se întâmplă ce o să întâmple cu...[00:54:04] [00:54:05] adică ce o să întâmple cu inflația, ce o să întâmple cu dobânzile. Au crescut [00:54:10] din nou randamentul la titlurile americane, pe 10 ani, iarăși în creștere, [00:54:15] deși au fost eforturi mari din partea Fedului să scadă [00:54:20] ratele de dobândă și au fost... Câteva tăieri, un procent [00:54:25] din septembrie anul trecut acum din ce în ce mai puțin probabil să mai scadă [00:54:30] dobânzile și în piață să vede o tendință de creștere de dobânzi Deci[00:54:34] George Buhnici: practic [00:54:35] dacă economia americană se duce în direcția asta, investitorii pot să [00:54:40] zică bă nu știu, fac europenii ceva interesant acolo, sau trebuie să vreau să mont banii?[00:54:44] Să [00:54:45] întâmplă în[00:54:45] Olga Ursu: ultimii 10 ani a fost invers adică banii investitorilor europeni [00:54:50] s-au îndreptat mai degrabă sau banii investitorilor au ieșit din Europa s-au îndreptat [00:54:55] mai mult către Statele Unite[00:54:56] George Buhnici: Mergea atât de bine bursa era inevitabil, nu? [00:55:00] S-au făcut foarte mulți bani din bursa americană[00:55:01] Olga Ursu: Da, și în continuare este foarte mare potențial în piața [00:55:05] americană e cea mai mare piață de capital De-aia[00:55:09] George Buhnici: vorbim [00:55:10] atât de mult de America aici Da,[00:55:11] Olga Ursu: la nivel global e cea mai mare bursă sunt cele mai multe [00:55:15] oportunități Dacă la un moment dat piața americană [00:55:20] Devine iarăși atractivă iarăși să mută banii.[00:55:24] Acum este [00:55:25] atractivă este foarte mult potențial de creștere, doar că sunt momente în care se mai [00:55:30] reașează piața și asta poate să fie un astfel de moment.[00:55:33] George Buhnici: De unde zici tu că este acest [00:55:35] mare potențial de creștere? Pentru că încă o dată a tot crescut. Dacă ne uităm pe graficul de pe [00:55:40] bursa S&P și toate astea, se tot duce în sus, în sus, în sus.[00:55:43] La un moment dat trebuie să mai și [00:55:45] corecteze, nu? Da.[00:55:46] Olga Ursu: De ce se duce bursa în sus? Tocmai pentru că există acest [00:55:50] pote

Există nenumărate programe și aplicații pe bază de IA care traduc aproape simultan în și din mai toate limbile pămîntului. Aceste mașinării lingvistice promit eficiență în comunicare, eliminarea barierelor culturale, o accelerare a globalizării, indiferent de limba nativă a fiecăruia dintre noi. E utopie sau distopie? Încercăm să aflăm de la Bogdan Ghiu, scriitor și traducător. Bogdan Ghiu este, printre altele, autor al volumului „Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)”. O carte publicată acum zece ani – vizionară, premonitorie. Acum vreo zece ani, una din marile provocări pentru cultură era legată de dominația limbii engleze care risca – riscă și acum – să devină din lingua franca o limbă unică. „Totul trebuie tradus” era, este un soi de manifest pentru păstrarea diversității. La fel de actual și acum. Chiar dacă contextul e ușor diferit. Accesul la programele de traducere – mai mult sau mai puțin inteligente – e un sprijin pentru păstrarea identităților, pentru diversitate?Bogdan Ghiu: „Poate fi. În momentul de faţă traducătorii, profesioniştii şi mulţi umanişti sînt mai degrabă îngrijoraţi dar va trebui cumva să învăţăm să lucrăm cu maşinile. Cînd spunem maşină, spunem programe, softuri, algoritmi. E contradictorie epoca: în acelaşi timp este o presiune asupra identităţilor, o presiune nivelatoare, neutralizantă, aseptizantă, adică să nu apară lucruri deranjante, şi poate tocmai de aceea, în acelaşi timp, e o presiune, o revendicare identitară tot mai nişată, identităţile devin tot mai mici, pînă aproape de individ, pînă aproape de specificitate, de singularitate.”Inteligenţa Artificială poate să opereze cu o cantitate enormă de informaţie. Încă învaţă şi învaţă din interacţiunile cu oamenii. Credeţi că ar putea ajunge la un moment dat să traducă măcar corect un text literar?Bogdan Ghiu: „Asta este problema. Noi vorbim de traduceri în general. Haideţi să facem distincţia necesară între tipurile de traducere. Poate că Inteligenţa Artificială va da rezultate, şi dă deja rezultate, în principal în traducerile tehnice, care sînt jargoane pe diferite domenii – fizică, drept, justiţie. Oricum, ele trebuie asistate. Înainte se spunea traducere asistată de calculator. Acum traducerea automată nu se poate să nu fie asistată de om. Se apropie foarte mult, mai ales pe telefoanele noastre, traducerea simultană. (...) Problema o constituie traducerea literară. Acolo probabil nu se poate. Pretenţiile unor editori care ar vrea să traducem mai repede trebuie dezarmate. Deci, poate fi lăsată şi cultivată, dar să lucrăm cu ea cum am lucra cu o unealtă, să nu devină ea stăpînul, să fim tot noi utilizatorii. Dar în cazul literaturii, mai puţin, pentru că traducătorul e un autor, este dublul autorului în limba respectivă.”   Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Când Germania strănută, economia europeană se îmbolnăvește de gripă. Iar în acest moment economia germană chiar strănută, adică este în pericol să intre în recesiune. Scăderea celei mai mari economii europene ar afecta întreaga Uniunea Europeană, inclusiv România. Economia germană continuă să îngrijoreze. Săptămâna trecută, principalele institute de cercetare germane și-au revizuit în scădere prognozele privind creșterea produsului intern brut (PIB).Cea mai mare economie europeană, cu un PIB de 4.100 de miliarde de euro, poate tracta sau, dimpotrivă, poate încetini creșterea multor economii ale statelor membre. Germania este atât o mare exportatoare, cât și o importantă importatoare și, de aceea, evoluția economiei germane este esențială pentru majoritatea statelor europene.Ifo, DIW, IFW, IWH și RWI. Vă spun ceva aceste acronime? Probabil că nu, dar ele reprezintă cele mai importante institute de cercetare economice germane, care toate anticipează o contracție a economiei germane. Estimările institutelor germane de cercetare spun că este posibil ca economia să aibă, anul acesta, o scădere cu 0,1%, ceea ce ar însemna al doilea an consecutiv de scădere, după ce 2023 a fost încheiat cu un minus 0,3%.Cifrele economiei germane nu au darul să liniștească. Primul trimestru a început bine, cu un plus 0,2%, după care a urmat o scădere cu 0,1%. Deocamdată, prognoza guvernamentală pentru anul acesta rămâne la o creștere cu 0,3%, dar cifra va fi revizuită în luna octombrie a.c.Se impune o precizare. Spre deosebire de România, unde creșterea sau scăderea economică sunt măsurate în cifre mari, în Germania, evoluția indicatorului de creștere economică se raportează la zecimale, pentru că dimensiunea economiei este cu totul alta.Marea problemă a economiei germane este industria, tradițional un motor de creștere, care înregistrează anul acesta scăderi serioase, minus 5,5% în iulie a.c. față de anul trecut, dar nu doar atât. Consumul este la un nivel moderat, investițiile încetinesc și singura veste bună este că inflația scade.În funcție de indicatorii folosiți, producția industrială a Germaniei a scăzut în luna iulie a.c. cu 5,5%, în timp, ce conform datelor ajustate sezonier (aceasta este statistica), scăderea a fost de numai 2,4%. Oricum ar fi, însă, tot scădere se numește.Germania are încă un motiv de îngrijorare și anume balanța comercială. Nu este vorba, cum v-ați putea gândi, despre deficit, ci despre scăderea excedentului comercial. În luna iulie a.c., exporturile au crescut în termeni anuali cu doar cu 1,7%, în timp ce importurile au urcat cu 5,4%, din care importurile din zona euro au crescut cu 9,3%, ceea ce nu este deloc o veste rea, totuși, pentru economiile europene. Numai că excedentul comercial german a ajuns la doar 16,8 miliarde de euro, în iulie a.c, față de 20 miliarde de euro, cu o lună în urmă.În particular, România are relații comerciale substanțiale cu Germania, o cincime din exporturile românești având ca destinație cea mai mare economie europeană. Dar, încetinirea sau chiar intrarea în recesiune a economiei germane ar avea efecte nefavorabile și asupra exporturilor românești, în sensul scăderii lor.În ceea ce privește nivelul șomajului, datele publicate la sfârșitul săptămânii trecute, arată o stabilizare la o rată de 6%. Doar că, în ultimul an, numărul șomerilor a crescut cu aproximativ cu 179.000, iar ofertele de muncă au atins nivelul de 696.000 de joburi, cu 9% mai puțin. De exemplu, una dintre companiile-fanion ale Germaniei, Volkswagen, a anunțat că va disponibiliza personal. Experții germani vorbesc despre o schimbare radicală a pieței muncii, în sensul că presiunea este asupra profesiilor intelectuale și asupra angajaților din industrie care trebuie să își adapteze abilitățile.În fine, institutul german IFO, arată că nivelul de încredere al antreprenorilor germani scade în continuare în septembrie, pentru a patra lună consecutivă. Iar dacă vorbim de economie, dacă încredere nu e, nimic nu e.

Unii oameni nu sunt conștienți de efectele negative pe care le pot avea asupra celorlalți, în timp ce altora le place să provoace și să facă haos intenționat. Oricum ar fi, ei creează conflicte, stres și, per total, un mediu de lucru toxic.În episodul Make It Work de astăzi vom vorbi despre ce înseamnă cultura toxică la locul de muncă și cum o putem combate prin intermediul inteligenței emoționale. Nu uităm nici de sfaturile practice pentru a crea un mediu de lucru mai sănătos pentru fiecare din noi.—Acest episod Make It Work vă este oferit de MedLife, cea mai mare reţea medicală privată din România. Ne preocupă în mod serios sănătatea fizică și mentală, dar și starea de bine, motivația și loialitatea oamenilor care muncesc în organizații. Ne bucurăm să vă oferim împreună idei valoroase, pentru organizații sănătoase.—Hacking Work este primul proiect social, civic și educațional din România care vorbește clar, curajos și cinstit despre piața muncii și despre relațiile dintre angajați și angajatori. Acest produs multimedia este realizat de echipa Hacking Work și produs de SPOR - Școala Pentru oameni Responsabili.În proiectul Hacking Work includem episoade de podcast audio și video, newslettere publicate pe Substack, articolele de analiză și opinie publicate pe blogul hackingwork.ro și emisiuni de radio difuzate în parteneriat cu posturi cu acoperire națională.—Ne găsești peYouTube, Substack, Spotify, Apple Podcast, Facebook , Linkedin, Instagram

Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, și-a angajat un consultant politic din Slovacia în pre-campania pentru alegerile prezidențiale din acest an, scrutin la care și-a anunțat deja intenția de a candida din partea liberalilor. Consultantul se numește Martin Poliačik, are 44 de ani și este un fost politician slovac care, după 2020, a devenit expert în comunicare, scrie G4Media Acesta este doar unul dintre consultanții politici cu care lucrează PNL. Potrivit surselor G4Media.ro, liberalii mai au contracte cu alte două firme de consultanță.Surse G4Media.ro susțin că Martin Poliačik i-ar fi fost recomandat lui Ciucă de actualul președinte al Cehiei, Petr Pavel, cei doi fiind prieteni vechi din vremea când ocupau funcții de conducere în armatele celor două țări. Poliačik s-ar fi ocupat inclusiv de redactarea unei prime variante a cărții autobiografice a liderului PNL, ideea volumului fiind inspirată după una similară, a lui Pavel, de asemenea publicată înainte de alegerile prezidențiale.La fel ca la Ciucă, titlul cărții cehului face aluzie clară la fosta sa meserie: ”În prima linie”. Unul dintre proiectele la care ar fi lucrat Poliačik după ce a fost angajat de Ciucă a fost redactarea acestei cărți, dar rezultatul nu ar fi fost satisfăcător (conținutul nu ar fi ținut cont de specificul autohton), astfel că demersul a fost reluat. Astfel s-ar explica și întârzierea apariției volumului pe piață, inițal aceasta fiind anunțată pentru luna iunie.Recent, publicația snoop.ro a dezvăluit faptul că PNL a încheiat un contract pentru publicitate outdoor, cheltuind între mai și august 2024, „din subvenții acordate de la bugetul de stat” suma de 510.000 de euro pe lună pentru 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă. Liberalii au mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara. Ciolacu pe urmele lui Dăncilă și Ponta. Candidatura în statul eșuat (Spotmedia)”Ca orice social democrat pur sânge, nu-i așa?, dl Ciolacu se duce la mănăstire înainte de a-și anunța candidatura prezidențială, de care pare să nu fi reușit să scape, oricât a încercat.Nu a ales o rețetă de succes. Au fost la Putna de Sfânta Maria înainte de alegerile prezidențiale și Viorica Dăncilă și Victor Ponta , alţi sociali-democrați adevărați”, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu.”Dar poate că dl Ciolacu va avea mai multă susținere divină de la Văratec și, cinstit vorbind, are mare nevoie de ea în acest demers extrem de riscant și cu șanse destul de mici de reușită.Cu atât mai mult cu cât își va anunța candidatura pe fondul inflamat al scandalului Pantelimon, care izbește cu maximă putere guvernul în funcție.Cum ancheta penală este în curs și până la alegeri vor tot avea loc diferite evenimente legate de ea, la poliție, la parchet și în fața judecătorilor, memoria evenimentului, altfel scurtă în pofida maximei inflamări, va fi reîmprospătată.Coroborat cu scandalul azilelor, cu Crevedia, cu 2 Mai și altele asemenea, Pantelimon nu mai este despre două persoane acuzate de omor, ci despre un stat eșuat, căruia poporul trebuie să îi dea un chip, un nume și un prenume. Cum dl Iohannis este total absent și deja complet irelevant pentru public, sigur că acel chip este al premierului.Oricum guvernarea erodează masiv, însă asemenea lebede negre provoacă daune majore”. Românii nu au dreptul la un sfârșit demn. (Adevărul)Odată cu izbucnirea scandalului de la Spitalul Sf Pantelimon, tot mai mulți medici atrag atenția că România se confruntă cu un vid legislativ în îngrijirea pacienților terminali. În lipsa unui protocol clar, deciziile medicale sunt influențate de cutume religioase și practici învechite, ceea ce împiedică alinierea la standardele internaționale, spun aceștia. Articolul integral în Adevărul De ce medicamentele noi pentru cancer și afecțiuni grave ajung în România cu o întârziere de până la cinci ani (Investigație SNOOP)Politica prețurilor netransparente ale industriei big pharma, dar și incapacitatea financiară și de organizare a guvernelor din țări precum România, cresc inegalitățile în Europa, inclusiv când e vorba de chestiuni de viață și de moarte, arată o amplă investigație transfrontalieră publicată miercuri dimineață, la care a participat și siteul nonprofit Snoop, din România. O anchetă coordonată de Investigate Europe a documentat accesul pacienților din țările UE la 32 de medicamente inovatoare, dovedite a avea un impact substanțial asupra supraviețuirii sau calității vieții bolnavilor. Zece din aceste medicamente nu sunt disponibile încă în România – și numai pentru cinci din ele există tratamente substitut. De asemenea, există pacienți care nu au acces nici la cele disponibile în țara noastră, pentru că unele medicamente sunt decontate doar pentru o parte din afecțiunile pe care le pot trata. Cum și-a câștigat o pacientă în instanță dreptul la tratament? aflați din investigația Snoop. Stafia lui Nicolae Ceaușescu încă bântuie prin halele fabricilor de armament din România. Uzine conduse de foști șefi de cimitre și pulberi importate dintr-o țară pro-Putin (Pressone):”Industria de apărare a României este, înainte de toate, o formidabilă mașină a timpului: odată trecut de porțile unei uzine de armament, un vizitator are mari șanse să călătorească în trecut și să se teleporteze, de pildă, direct în Epoca de Aur.Vizitatorul atent la detalii va descoperi astfel o lume încremenită în timp, încă bântuită pe alocuri de stafia lui Nicolae Ceaușescu, a cărui umbră continuă să se întindă peste halele, bancurile de lucru ori atelierele rămase – în vasta lor majoritate - neschimbate de mai bine de 30 de ani.România are o industrie de apărare cu două viteze: una minoritară, modernă și complet privatizată și una majoritară, de stat, blocată în limbo-ul tranziției, cu linii de producție învechite și depășite, lipsă cronică de investiții, capital și forță de muncă.Aici ne aflăm. Iar această stare de fapt reprezintă, paradoxal, o veste bună: practic, am ajuns atât de jos, încât, de acum încolo, nu putem decât să o luăm în sus”.

Cine sunt cei care dau primele rezultate de la alegeri. Ce greutate mai au exit-poll-urile de la ora 22:00 (Europa Liberă) - Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile” (Adevărul) Mergeţi la vot! În următorii cinci ani ani România îşi va desena infrastructura şi dezvoltarea pentru următoarele decenii. Nu-i lăsaţi pe alţii să decidă cine va face acest desen (Ziarul Financiar)Votul de duminică are o importanţă mai mare decât în trecut pentru că următorii patru-cinci ani vor fi decisivi pentru felul cum va arăta România deceniilor care vin, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Pe plan intern va fi un vârf al investiţiilor în infrastructura de transport, medicală şi de educaţie care va determina o accelerare a investiţiilor private şi a felului cum arată şi funcţionează oraşele şi comunele. Este o fereastră de oportunitate istorică, pentru că se suprapun banii din PNNR cu cei din fonduri europene structurale, deci 80 mld. euro.Iar pe plan extern suntem într-un moment de răscruce pentru că în următorii ani, în funcţie de evoluţia conflictului de la est, va fi o reaşezare strategică şi traseul viitor al României va fi definit de această reaşezare. Se vor face jocurile, cum se spune. Plus admiterea în OECD, preconizată pentru 2026, care va aşeza economia pe un alt nivel de complexitate.În acest moment sunt în licitaţie obiective de infrastructură de 20 mld. euro. Sunt finanţări necesare pentru autostrăzi sau renovări de spitale, dar se aruncă şi cu banii pe stadioane care deja stau goale sau piste de biciclete în comune unde ar fi mai bune parcuri industriale.Iar alegerile pentru Parlamentul European vor fi determinante în 2024 pentru alegerea care va trebui făcută - un nou val al integrării, prin fuziuni bancare, bursiere, industriale şi crearea unui val investiţional care să scoată UE din mediocritatea creşterii din ultimii ani sau va triumfa perspectiva pesimistă, individuală? Va fi un examen greu pentru Bruxelles. Oricum ar fi, decizia ne aparţine. Cine sunt cei care dau primele rezultate de la alegeri. Ce greutate mai au exit-poll-urile de la ora 22:00 (Europa Liberă)Pentru alegerile de duminică, 9 iunie, Biroul Electoral Central a acreditat trei institute care pot face sondaje de opinie la ieşirea de la urne la nivel naţional: Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi Sodiso Research SRL.Vor fi organizate trei exit-poll-uri la nivel național. Pe lângă acestea, vor fi făcute și sondaje locale, la Râmnicu Sărat, la Luduşul de Mureş și unul pe întreg județul Mureș.Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L. este unul dintre institutele acreditate de Biroul Electoral Central pentru a face sondaje la ieșirea de la urne (exit-poll).Compania, fondată în 1996, este deținută în proporție de 100% de jurnalistul Iosif Buble. Institutul a dat rezultatele la multe dintre scrutinele din ultimii 25 de ani.Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este cea de-a doua casă de sondare a opiniei publice care va face duminică un exit-poll. El aparține în proporție de 100% sociologului Marius Pieleanu.Cea de-a treia casă de sondare este necunoscută pe piața măsurătorilor intenției de vot.Sodiso Research SRL este deținută de Gheorghe Barna, C&P Studio, Asociația Analiștilor în Politici Publice și Kvantum Research.Asociația Analiștilor în Politici Publice este un ONG înființat pentru a explica maghiarilor cum să se comporte la recensământul populației în 2021. Toate firmele și asociațiile au sediul la aceeași adresă din Cluj Napoca.Europa Liberă reamintește că nu de puține ori, în ultimii ani, institutele de sondare a opiniei publice din România au greșit în previziunile lor privind rezultatele alegerilor, iar rezultatele măsurătorilor la urne au diferit cu câteva procente față de rezultatul oficial al alegerilor. De multe ori, în favoarea partidului care comandase cercetarea. Cât de vulnerabilă e România în fața spionilor ruși. Expert în securitate: „Au reușit să învețe lucruri noi și să își schimbe strategiile” (Adevărul)Scandalul uriaș din Republica Moldova, unde chiar fostul șef al Statului Major, Igor Gorgan, a fost deconspirat ca fiind spion rus ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea serviciilor occidentale de contraspionaj de a contracara acțiunile Moscovei. Într-un interviu pentru „Adevărul”, expertul în securitate Marius Ghincea explică acest caz, dar lansează un avertisment de luat în calcul pentru România.„Sunt sigur că există astfel de informatori și în România. De altfel, o persoană a fost reținută zilele trecute în România pentru spionaj în favoarea Rusiei”, amintește Ghincea.El spune că Federația Rusă și-a intensificat activițiile de spionaj în România și în alte state NATO, precum și în țări care interesează direct Moscova, așa cum este Republica Moldova.„Cu siguranță vorbim de o intensificare a activităților de spionaj atât ale Rusiei împotriva aliaților Ucrainei cât și a Occidentului împotriva Rusiei. De altfel, acțiunile de sabotaj ale Rusiei în Occident au devenit o preocupare crescută, dezbătută public”, adaugă el.Marius Ghincea a explicat și cum pot fi contracarați spionii ruși care operează în România: „Contracararea unor astfel de acțiuni se realizează prin intermediul contraspionajului și printr-un control atent la accesul la informații clasificate.”

În orice relație fiecare simte ceva. Apropo de acea relație cât și apropo de celălalt. Uneori acele emoții sunt doar proiecții, alteori sunt conștientizate și sănătoase. Oricum ar fi, ele au un scop și o utilitate. Ascultă episodul să le descoperi mai bine :)

Dacă ți-a fost vreodată greu să îți construiești brandul personal pentru că în industria ta nu se poate, nu este voie, lucrezi cu date confidențiale, marketingul nu e privit cu ochi buni, iar promovarea directă interzisă...te invit să asculți acest episod, în care invitata mea este Anamaria Borș, avocat în Baroul Iași. Află cum poți trece de la neîncredere la încredere în tine odată ce îți construiești strategic, deontologic și cu scop marca de profesionist. DA, se poate și pentru profesii puternic reglementate! 

„Balaurul politic” Gabriela Firea a revenit pe scena politică fără explicații sau remușcări, direct la vârful PSD și cu aceleași aspirații de viitor primar al Capitalei. Iar asta pare să nu deranjeze multă lume din proximitatea ei. La vârful statului (sau la vârful partidului-stat) nu pare să existe nici măcar vreun vag sentiment de responsabilitate față de cetățeni sau față de vorbele cu care liderul PSD Ciolacu, de pildă, a închis ușa politicii mari în urma sa acum patru luni. Lumea uită, presa mare e ajutată cu bani să uite, iar presa mică pare prea mică. Totuși, Ovidiu și colega lui Bianca Albu, de la Buletin de București, au venit zilele trecute cu noi detalii despre relația Firea-Godei. Am le-am prezentat, act după act, la emisiunea din seara asta. Și-acum așteptăm consecințe. În final, la Ilfov, unde apropiații lui Firea au făcut prăpăd între cei mai vulnerabili dintre semenii noștri, statul găsește și el noi indicii despre cât de defect a funcționat. Astăzi, DGASPC Ilfov, unde 8 din zece dosare de încadrare în grad de handicap au fost întocmite în fals. La fel, așteptăm consecințe. Am mai discutat și despre rătăcirea de acum cinci ani a Elenei Lasconi, care a mărturisit că a votat la referendumul urii, iar asta a costat-o un episod de furtună în familie, locul întâi pe lista de europarlamentare, dar mai ales imaginea de om atent, conștient și cerebral, cu care validarea prin vot a demersului putinistoid, manipulator și discriminatoriu până la anihilarea unor drepturi esențiale pentru o parte din oameni este în totală antiteză. O săptămână grea, cu evenimente despre care e probabil să mai vorbim. Să vedem cum o fi cea care vine. Oricum ar fi, ne vedem joi, s-o descâlcim. Vă mulțumim pentru că ne sunteți aproape! Gânduri bune! ---------------------------------------------------------------------- Acest episod este produs și cu susținere din partea Departamentului de Stat al SUA, prin Ambasada României la București, precum și cu sprijinul Fundatiei Friedrich Naumann pentru Libertate. Opiniile, constatările şi concluziile enunțate în această emisiune sunt ale autorilor şi nu le reflectă neapărat pe cele ale celor doi parteneri. ---------------------------------------------------------------------- Fiind un produs editorial al unor organizații de presă independentă - Dela0 și Centrul de Investigații Media (CIM) - Judecata de Acum se bazează pe suportul financiar al publicului. Ne puteți sprijini cu un abonament lunar prin patreon: www.patreon.com/judecatadeacum. Mulțumim!

S-a întors podcastul vostru preferat! În formulă aproape completă, Mitran a fost și el acolo, dar timp de două ore și-a căutat (din nou) portofelul. Oricum, am avut om: Dario Pericol Public Grigorie. Vineri te așteptăm la show la the Fool! Bilete aici: https://bilete.thefool.ro/bilete-the-fool-stand-up-comedy-pe-terasa-cu-sergiu-mirica-ioana-luiza-virgil-ciulin-si-bogzi-88845/ Pe Patreon ai 100% mai mult podcast + toate edițiile extended de la Nu Știu, Zic! https://www.patreon.com/Nisteoameni --- Grup Facebook: https://www.facebook.com/groups/221885682023737/ --- Suntem pe: Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast/nistepodcast/id1459130691 Spotity: https://open.spotify.com/show/4IYcKCSff73d71Ab8sqcyC Soundcloud: https://soundcloud.com/niste-oameni --- #NisteOameni pe instagram: https://www.instagram.com/nisteoameni/ Virgil: https://www.instagram.com/virgilciulin/ Ioana-Luiza: https://www.instagram.com/ioanaluiza8/ Mitran: https://www.instagram.com/dragosmitran/ Mirică: https://www.instagram.com/_mirica/ #NisteOameni #Podcast Copyright © 2023 All rights reserved

În acest episod, care face parte din seria Shining Stars, am invitat-o pe Roxana Beșcucă, profesor și caligraf, să își spună povestea.Roxana a început construcția brandului personal în urmă cu aproximativ doi ani. În momentul în care a luat decizia de a lucra pe cont propriu avea un job stabil într-o instituție de Stat.Să ia decizia de a se arunca spre necunoscut nu a fost ușor. Însă rezultatele pe care le are după doar doi ani de independență de lucru și financiară fac să merite totul. 

Despre Vasile Dîncu, ministrul Apărării, care acuză o ”montură useristă”: ”Așa-zisul intelectual PSD nu prea are proprietatea termenilor. Oricum ne-am uita în dicționar la cuvântul montură, n-are nici o legătură cu ce se întâmplă. Probabil,... citiţi mai departe

În această nouă ediție de Upgrade 100 vorbim despre deep tech, inteligent automation, machine learning și reinforcement learning. Astfel că alături de invitatul lui Marian Hurducaș, care are inclusiv doctorat în AI, s-a făcut puțină lumină asupra tehnologiei din spatele tehnologiei sau tehnologia nevăzută, dacă vreți să fim puțin conspirativi. Mai mult, dacă aveți un IMM sau faceți parte dintr-unul, nu plecați foarte departe pentru că vom aborda și subiectul Inteligent Document Processing și, mai mult, schimbul de date dintre companii care acum pare imposibil. Așadar, invitatul ediției este Octavian Radu, co-fondator și CEO al Smart Touch Technologies, compania start-up de deep tech care va revoluționa modul în care companiile și organizațiile fac schimb de date. Are o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea de produse software și hardware și studii doctorale în AI. S-a specializat în tehnologii cloud și de virtualizare, design hardware digital, precum și Linux încorporat. Pana să fie antreprenor, Octavian a fost manager de dezvoltare și lider de program de inovare la Keysight Technologies. Upgrade 100 Live Talks se întâmplă în fiecare luni, de la 19:00, la Radio Guerilla.

O bună parte dintre casele din cochetul cartier Cotroceni din București sunt construite în stil neoromânesc. Și dacă vă uitați cu atenție, veți vedea ici și colo păsări și plante (mai mult sau mai puțin stilizate), integrate în ornamentele clădirilor. Arhitecta Cristina Chirea le cunoaște foarte bine și ne-a fost ghid în plimbarea prin Cotroceni. Am văzut bufnițe, păuni și alte păsări mai greu de identificat (fiind puternic stilizate), dar și lei sau dragoni. Înainte de a trage concluzia că stilul neoromânesc este o expresie a iubirii pentru natură, am vrea să vă temperăm entuziasmul. De exemplu, aproape sigur, bufnițele stilizate în capitel au rolul de a trasmite mesajul că proprietarul casei respective este un intelectual. Așadar, animalele din stilul neoromânesc reprezintă mai degrabă trăsături și calități cu care se identifică proprietatul casei, și nu dragostea pentru natură. Oricum ar fi, casele din Cotroceni sunt frumoase și vă încurajăm să le admirați. .............................................. Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana Website: https://bit.ly/3mAkAGj Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana,Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea și Asociația Walden, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații ac-cesați www.eeagrants.org. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norve-giene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă. #haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEAandNorwayGrants #naturalausata

#gaben #gaben.ro #knuk http://www.gaben.ro CEA MAI PAGINA faceboook page https://bit.ly/3sFVM2I CEL MAI FAIN GRUP!!! faceboook grup https://bit.ly/3rBaVkC PATREON http://www.patreon.com/gaben_ro PAYPAL addictteam@gmail.com

Îngerul Crăciunului e cel care aduce cadouri - Luiza nu are nicio îndoială! Dar Anton clatină din cap: nici vorbă, Moş Crăciun e cel care aduce cadourile! Lui Timbo nu-i pasă cine le aduce. Cel mai important este să primească limonadă şi biscuiţi cu fulgi de ciocolată din belşug. Oricum, de Crăciun nu e bine să te cerţi, aşa că cei trei vor să descopere singuri cine are dreptate. Pornesc spre Polul Nord în containerul mobil plutitor pe schiuri, iar pe drum întâlnesc tot felul de făpturi ciudate. Suspansul creşte… Cine locuieşte la Polul Nord, Moş Crăciun sau Îngerul Crăciunului? Şi, mai ales, cine este cel care a adus cadourile acasă? --- Send in a voice message: https://anchor.fm/cufarulcupovesti/message

Astăzi te invit să gândești divergent. Poate că ai mai auzit despre cele două cărți de mai jos. Sau despre autorii lor. Poate că faci parte dintre cei care le consideră pierdere de timp. Sau o 'mină de aur'. Oricum ar fi, succesul lor nu poate să te las indiferent. Eu îți recomand cel puțin să asculți episodul, să asculți 'scânteile' și să decizi apoi dacă sau nu le acorzi o șansă. În condițiile 'Marii demisii' (Great resignation - conform Microsoft), cel puțin una dintre ele este de un real folos. Cărțile pe care ți le propun astăzi sunt despre antreprenoriat și pot fi o resursă importantă dacă alegi sau ai ales acest drum: 'E-Myth Revisted' de Michael Gerber 'Tată bogat, Tată sărac' de Robert Kiyosaki -------------------------------------------------------------------- Probabil că te-ai plictisit de acest text. Eu sper că l-ai împărtășit și cu alții. Eurostat a publicat statisticile anuale, iar România ocupă primul loc în topul țărilor europene ai căror locuitori nu au citit nici măcar o carte într-un an. Mai exact, 70% dintre români nu au citit în 2020 nici măcar o carte (!!!). Pe locul 2, dar la distanță, este Bulgaria, cu 52%. Pe cine găsim pe 'ultimele' locuri? Găsim țările nordice, iar Suedia are doar 17% dintre locuitori care să nu fi citit nici măcar o carte într-un an. Poate este un alt motiv pentru care nu ar trebui să ne mai mire că au printre cele mai bune nivele de trai și sisteme educaționale. De mult timp îmi doream să fac ceva prin care să încurajez oamenii să citească, iar acest procent de 70% a fost catalizatorul. Acest sezon este manifestul meu pentru educație. Episoadele lui vor fi scurte (10-15 minute). Vor fi fără invitați, iar în ele voi recomanda câte două cărți care pe mine m-au influențat și ajutat. Ele vor fi din domenii diferite: de la parenting la dezvoltare personală, trecând prin business, marketing digital, beletristică (mai ales SF & Fantasy), personal branding, copywriting sau psihologie. Ma voi folosi de notițele luate în timp ce citeam cartea respectivă și le voi prezenta pe cele mai importante 3. Vreau și sper ca așa să te influențez pe tine, care asculți, să citești și mai mult. La fel de important, sper ca TU să influențezi pe cineva care știi că nu citește, să pună mâna pe o carte. Să o citească și să ia din ea ce are nevoie pentru a deveni mai bun sau mai bună. Hai să ieșim împreuna din acest top! Hai ca, împreună, să ducem procentul la 49% în următorii 3 ani. Spor! Andrei V. P.S.: între timp, te poți inspira și din lista de 35 de cărți pe care să le citești pentru tine, cei dragi și cariera ta. --- Send in a voice message: https://anchor.fm/parentprenor/message

„Totul se așază, baby” e cel mai nou eseu personal pe care Ioana Burtea l-a publicat. E pe site-ul Decât o Revistă și are trecut ca timp de citire o durată de 79 de minute. Ce ar fi putut scrie cât să ajungă la durata unui, aproape, lungmetraj? Ei bine, a scris despre Relație. E a ei, personală, a trăit în aproape un deceniu cu suișuri care frizau fericirea și cu coborâșuri care deveneau de-a dreptul un abis. E însă un eseu în care te-ai putea regăsi cu acea relație începută în liceu și continuată până când niciunul dintre voi nu mai știa de ce. Sau poate era relația din facultate. Sau poate cea începută undeva la o coadă la taxe, după un match pe Tinder sau la finalul unei ieșiri în oraș. Oricum ar începe o astfel de relație te poți trezi în situația în care să te întrebi de ce tot încerci s-o faci să funcționeze și, la o adică, ce e și ce rost are iubirea. Când am vorbit cu Ioana, eseul ei era deja pus în fața publicului de o lună. Ea ne-a dezvăluit ce a fost în spatele momentelor pe care le-a trăit, dar, mai ales, ce a învățat din experiența asta. Nu are o concluzie nici eseul ei, nici episodul, că nu e vorba doar despre concluzii uneori, ci mai mult de lecții și de a face ce e bine pentru tine, chiar dacă presupune să renunți la relații, oameni și planuri. Dă play, învață ceva nou și află o poveste cum rareori vezi în spațiul public. Dacă n-ai făcut-o deja, citește textul Ioanei. Are mai multă viață decât cuvinte în el, așa că nu te lăsa intimidat/ă de durată. Iar pe noi ne găsești mereu pentru gândurile și curiozitățile tale pe Facebook și Instagram și platformele tale preferate de podcasting.

Bine te-am regăsit la o nouă emisiune CuriosITy, cu știri din tehnologie și domeniul auto, ba chiar și ceva fotografii din spațiu și de pe Marte. Astăzi cred că e sărbătoare, nu vorbim de Elon Musk dar tot apare într-o fotografie de pe site-ul celor de la Mobile World Congress. Omul acesta e peste tot. Oricum vorbim de Tesla, cel puțin de două ori și cred că menționăm și Starlink sau SpaceX cel puțin o dată.  

Să ne rugăm astăzi pentru nepoții bisericii: să crească în pace, gustând zilnic iubirea lui Dumnezeu! PROVOCARE: Întâlnește-ți, zilele acestea, nepoții (dacă nu ai nepoți, ai putea vizita un copil care nu are bunici)! Dacă se poate, frământați împreună un cozonac! Oricum, vorbește-le despre dragostea lui Dumnezeu! Citește acest devoțional și multe alte meditații biblice pe https://devotionale.ro #devotionale #devotionaleaudio Urmărește-ne și pe: Facebook: https://facebook.com/devotionale.ro Instagram: https://www.instagram.com/devotionale.ro Youtube: https://www.youtube.com/channel/UC2N3W7A6xSrikwL-VFTcjSA Google Podcasts: http://bit.ly/DevAudioG Apple Podcast: http://bit.ly/DevAudioA Spotify: http://bit.ly/DevAudioS Castbox: http://bit.ly/DevAudioC

Acest Podcast ar fi trebuit sa fie despre “ Cât de important este sexul intr-o relație”. Apoi am primit un mesaj vocal pe aplicația anchor.fm de la Delia și Doru." Despre prietenie când vorbim?" Așa ca am lăsat sexul pe plan secund și am ales sa vorbim despre prieteni! Aceasta schimbare de subiect a venit în contextul în care primisem un telefon zilele trecute, de la un membru foarte drag al al familiei, prin care am fost sfătuiți sa nu mai atingem subiecte delicate, sensibile, că ne tăiem craca de sub picioare! Ei, aia e! Alegem sa ne tăiem craca, de picat picam oricum! Câteodată picam în picioare, câteodată ne julim gleznele! Oricum, nu contează de câte ori iti tai craca de sub picioare ci de câte ori te ridici din nou după fierăstrău! Astea fiind spuse, alegem sa vorbim deschis despre prietenie și prieteni. Ba chiar am făcut o clasificare a prietenilor în funcție de tipologie. A dat cu ras! Dacă v-am făcut curioși, ascultați episodul de mai jos. Dacă nu, dați un share! Pe noi ne ajuta sa continuam sa atingem subiecte delicate, ce-ți taie crengile de sub fund! Sa ne fie de bine!

Relația de cuplu este subiectul central al vieții unui om. Asta este părerea mea, din experiența mea de până acum. Fie că a fost despre căutările mele, despre mine, fie că au fost clienți care mi-au cerut ajutorul, am observat că atunci când descoperi matematica emoțională din relațiile de cuplu, găsești răspunsuri la întrebări din ariile vieții care, aparent, nu au legătură cu relația de cuplu. Ce se întâmplă în lumea ta emoțională atunci când alegi să intri într-o relație? De ce alegi fix persoana pe care ai ales-o, și nu o alta? Vă potriviți? Vă amăgiți? Ascultă episodul 11 din #podcastuldeeq ca să înțelegi cum se văd relațiile de cuplu, prin perspectiva inteligenței emoționale. Și… Mai am doar o mențiune: e posibil ca discuția pe care o vei asculta să îți testeze convingerile pe care le ai despre relația de cuplu. E posibil să nu fii de acord chiar cu tot ce spun eu. E posibil chiar să respingi complet ideile expuse acolo. Oricum ar fi, e în regulă.

Despre cel mai nou episod am putea spune fără să greșim că le-am invitat în intimitatea Pătratului pe Manuela și Raisa. Sau că ele ne-au invitat în intimitatea unui proiect deosebit: Museum of Intimacy. Oricum ar fi, aceste fraze sunt fix cum e intimitatea: diferită pentru fiecare și diferită în funcție de moment. Ca de cele mai multe ori am pornit de la o întrebare: ce e intimitatea? Și, dat fiind subiectul, am mai adăugat o întrebare: ce pui pe pereții și în sălile unui muzeu dedicat acesteia? De la Manuela și Raisa am aflat cum, în urmă cu doi ani, au pornit un proiect care în 2020 s-a dovedit mai important ca niciodată și a devenit un loc în care oamenii au împărtășit acele gânduri care au o greutate pe care doar metaforele o pot cuprinde. Sperăm ca discuția noastră cu cele două să te ajute să îți înțelegi și explorezi intimitatea. Ne mai rămâne doar să îți recomandăm să dai play, să asculți și să ne spui cum ți s-a părut și ce-ai aflat nou. O poți face aici sau pe Instagram. Și rămâi alături de noi pe orice platformă de podcasting, pe cele două rețele sociale sau pe YouTube.

⚫ Sari peste Reactie ▶ 11:55 O sa-si mai revina vreodata Hazard la forma lui de la Chelsea? Ce se intampla cu Dybala sezonul acesta, are nevoie de o schimbare? Cat de mare e diferenta dintre Minamino si Diogo Jota? Cum se va incheia Top4 in Bundesliga? Este Inter Milano o echipa de Champions League? Oricum o dai, Grupa H va avea un deznodamant dramatic!

Katai Podcast este susținut de Banca Transilvania. Anul acesta am împlinit 33 de ani. E o vârstă interesantă și parcă destul de provocatoare. Desigur, dacă ai împlinit deja 33 ani nu ți se pare un lucru extraordinar, sau dacă încă ești la 20 și ceva de ani, te gândești că mai ai până atunci. Oricum... The post La 33 de ani appeared first on Katai.

Învățați cuvântul din titlu. V-ar putea salva viața dacă vă întâlniți cu zombies sau ceva. Oricum, wow, Micorosft și Bethesda, ha? Ce să mai și zicem? Timestamps: 0:00 Intro 10:02 Paul s-a jucat Resident Evil Survivor 2: Code Veronica 13:20 Paul s-a jucat Resident Evil Gaiden 19:08 Edgar s-a jucat House Of The Dead: Overkill (și Typing Of The Dead: Overkill) 20:33 Edgar s-a jucat Just Cause 1, 2 și 3 46:46 Aprecierea Reacției 50:44 Știri: A CUMPĂRAT MICROSOFT BETHESDA BĂĂĂĂĂĂ! 1:06:28 Comunicarea dubioasă a Sony pe subiectul PlayStation; Michel Ancel pleacă de la UbiSoft 1:21:42 Monster Energy Drink dau în judecată Gods and Monsters care se numește acum Immortals Fenyx Rising; Capcom trădează PC-ul cu Devil May Cry 5 Special Edition; Date de lansare Amnesia: Rebirth și Empire of Sin YouTube: https://www.youtube.com/c/jocsivorbe1416 iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc Facebook: www.facebook.com/JocSiVorbe/ Tip Jar: ko-fi.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss

Răzvan Crișan a avut instincte antreprenoriale de la 15 ani, când i-a cerut tatălui său bani pentru ceva și, când acesta nu i-a dat, a decis să-i obțină singur. Pentru că nimeni nu îl angaja, singura soluție a fost să pornească propriile proiecte. Unul dintre ele a fost o revistă pentru elevi pentru care a obținut un credit de 3.000 de euro cu buletinul, dar care nu a prins pentru că a fost lansată în timpul unei greve generale în învățământ. Mai târziu, a fondat festivalul de filme de scurt metraj Shorts Up și Asociația Oricum cu care a realizat numeroase proiecte creative și culturale. Acum este responsabil pentru munca a 50 de oameni, prin afacerile pe care le conduce, restaurantele Kane și Mamizza și piața urbană Mercato Comunale. Spune că după ce a co-fondat cafeneaua M60 a realizat că industria ospitalității i se potrivește cel mai bine pentru că îi oferă satisfacție feedbackul imediat pe care îl poate obține de la clienți. Compară antreprenoriatul cu mersul cu trotineta prin București, trebuie să fii mereu agil și flexibil pentru a evita gropile. Iar ca să rămână rezilient, Răzvan se întoarce mereu la finalul zilei la întrebarea „cine sunt eu și ce e important pentru mine?”, iar cât timp poate să-și răspundă la întrebare, găsește și resursele interne ca să treacă peste zilele mai grele. Podcastul Pe Bune este prezentat de UniCredit Bank și susținut de BestJobs, Samsung România și Belvita, companii care cred în puterea minților creative. Credits: Temă muzicală: Alex Turcu. Editor sunet: Horia Baldea. Asistent de producție: Alina Șincu. Muzică adițională: Broke for Free – Only Knows; Broke for Free – Love is Not.

CuriosITy 37 este aici cu noi știri din tehnologie, auto și crypto. Primul pe listă este Fortninte care a fost interzis din magazinul de aplicații de la Apple, și în câteva ore și de pe Google Play. De ce? Pentru că se poate, și pentru că Fortnite parcă voia asta. Parcă. Oricum o să fie interesant de urmărit această luptă cu giganții, un fel de David și Goliath doar că aici vorbim de doi Goliath și un David încăpățânat.Mergem mai departe cu un nou tip de abonament, Apple One, vorbim despre recunoașterea facială și despre pericolele ei mai ales pe social media, și ne mirăm cum Instagram riscă o amendă de 500 de miliarde de dolari. 500.000.000.000, așa arată 500 de miliarde ca să ne facem o idee. Da, o să îi usture rău dacă va fi aplicată.

  Playlist de YT cu toate piesele din ediția lunii iulie găsiți .   TOPU’ LA BULA MEA – IULIE 2020 31. Amethyst Gun - "Impossible Love" / 270 de views / lansată pe 12 iulie / 12,86 views pe zi Mă bucur să văd din nou Amethyst Gun în Topu' la bula mea și îi mulțumesc lui Ion Marinescu pentru propunere. Amehtyst Gun au mai fost prezenți în ediția de luna trecută cu piesa "Ice Cream" care suna a anii '30. De data asta e o piesă care sună a prezent, dar care, zic eu, putea să aibă un sound mai bun. Oricum, e un proiect la început de drum, deci loc și timp de îmbunătățiri există. Foarte mișto ideea de clip, care e ca un fel de bandă desenată animată foarte puțin. Pe mine m-a ținut până la sfârșit. Și mi se pare foarte frumos din partea celor de la Amethyst Gun că au menționat numele graficianului, Andri Evaris, precum și site-ul pe care îl găsiți - Upwork.com. 30. Deja Who - "Imperfections" / 451 views / lansată pe 13 iulie / 22,55 views pe zi Alex Teodorescu propune "Imperfections". Nici nu știu dacă am mai auzit sau nu de artist, pentru că sunt destul de mulți care folosesc "Who" cu ceva în față. Vezi Guess, Alb etc. Abia după ce am dat play m-am lămurit. N-auzisem. Deja Who e un proiect pop-dance la care lucrează 3 oameni: Vladimir Coman Popescu, Sammy Paul Merayah și Ana Popescu. Sound-ul e bun, vocea la fel. Eu cred că merită mult mai mult decât cei 86 de subscriberi pe care îi are canalul lor. A, și dacă nu v-ați prins din piesă o să v-ajute clipul: e muzică bună de condus. 29. Rana - "Cer Chinezesc" / 834 views / lansată pe 6 iulie / 30,89 views pe zi Piesă propusă de Alex Teodorescu a unei trupe care mi-era total necunoscută. Așadar mulțumesc, Alex. Am mai învățat un pic de muzică datorită ție. Rana e o trupă de alternative formată din Bogdan Tănăsescu la voce, chitară și bass plus Sebastian Iordache la tobe. Nu-i dau seama cum reușește Bogdan să cânte în concerte sau poate e vorba despre doi membri ai trupei care au nume identice. Chestie care ar fi chiar tare. La fel de tare mi se pare și faptul că mulțumesc unei crame - deci probabil că la înregistrări s-a lăsat cu niște degustări prelungite. "Cer chinezesc" e o piesă despre neputință, despre prezent. E apăsătoare și grea, dar foarte bine realizată. Deci da, am dat like și subscribe. 28. Ceitrei - "Falling for You" / 340 de views / lansată pe 22 iulie / 30,90 views pe zi George Motoc a propus piesa asta și am văzut că tot el este cel care semnează comunicatul de presă postat la detalii pe YouTube. Mi se pare un pic ciudată treaba asta cu comunicatul de presă pus acolo, deși îi înțeleg cumva rostul. Cu toate astea, faptul că am o descriere a piesei în care mi se dă și referința, Van Halen, cred că mi-a răpit destul de mult din plăcerea de a descoperi singurel despre ce-i vorba. Cei trei e o trupă formată, ce credeți, din 3 membri. Ciprian Mateian - voce / chitară, Tiberiu Back - bass, Sergiu Nădăban - tobe. "Falling for You" n-are clip, dar, dacă ar avea, cu siguranță că ar fi cu motoare, geci de piele și tatuaje. Van Halen e o etichetă pusă corect. Sound de rock clasic, potrivit pentru baruri de rockeri. Trupa sună închegat și bine. Sunt foarte la început de drum, au doar 14 de subscriberi pe canalul lor de YouTube. Ba nu. Acum au 15, că le-am dat și eu subscribe. 27. Najah - "Killer" / 1.197 views / lansată pe 3 iulie / 39,9 views pe zi Najah apare în Topu' la bula mea pentru a doua lună la rând, datorită aceluiași Claudiu Nergheș, căruia îi mulțumesc pentru consecvență. În ediția de iunie, Najah apărea într-o colaborare, dar de data asta n-am mai ratat subscribe-ul. Un stil foarte special, la fel de greu de încadrat ca luna trecută. E niște r&b pe acolo, multă muzică electronică, niște pop... Linia și versurile mi-au plăcut foarte mult. Din câte văd, s-a format o gașcă destul...

Oricum ar arăta societatea în bula ta, când ieși din ea sunt o groază de lucruri care pot fi schimbate. Și pentru unele dintre ele e nevoie chiar de-o schimbare a modului în care ne raportăm la ceilalți. În episodul Pătratul Roșu de azi „ceilalți" sunt victimele traficului de persoane, oamenii care de cele mai multe ori sunt chiar sub nasul tău. Probabil că cel mai des auzi despre acest subiect în tandem cu exploatarea sexuală. Dar tot la trafic de persoane intră și victimele exploatate prin muncă, în spații insalubre și fără pic de respect față de demnitatea umană. Despre toate astea, dar și la ce nivel a ajuns traficul de persoane în România, ne-a vorbit Ioana Bauer, parte din mișcarea socială eLiberare. În ultimii ani s-a implicat activ în educarea societății pentru a preveni astfel de abuzuri, cât și în recuperarea victimelor care au trecut prin așa ceva. Sperăm că vei învăța ceva nou din episodul de azi. Ne găsești ca de obicei pe platforma ta preferată de podcasting (Spotify, Apple Podcasts, Soundcloud și altele) și suntem aici sau pe Instagram pentru curiozitățile și sugestiile tale.

L-am invitat pe Bogdan Daradan să vorbim despre cum e să lucrezi la o carte, despre gaming, muzică trap și infantilizarea bărbaților. Lavaliera s-a terminat înainte de concluzii. Oricum, a ieșit bine. Mergeți pe încredere. O să mai vină.

Explic, in doar cateva minute, ce e bine sa stii si cum sta treaba cu pensiile, de ce sistemul e in colaps si ce e destul de probabil sa se intample cu plata si repartizarea pensiilor publice in urmatorii ani. La noi, dar si in Europa, deficitele sunt uriase: la noi vreo 35%, in lume peste 50%. Pana-n 2050, in ritmul asta, gaura globala la pensii va depasi 400 de trilioane de dolari, adica de cateva ori economia mondiala, in valori de azi. Asta in timp ce la noi, in conditiile unei cresteri economice de 4%-5% unii inconstienti vor sa arunce tara in criza, sa o detoneze, cu o crestere de 40% a punctului, in septembrie. E sinucidere financiara si populism. In schimb, pilonul 2 vad ca merge foarte bine in ultima vreme, ponderea lui ar trebui crescuta. M-as orienta si spre Pilonul 3. Oricum, solutia e in educatie financiara, economii si investitii private, faccute din timp, nu in pensia publica. Asa ca despre pensia asta clasica, de stat, mai ales voi, cei sub 45 de ani, uitati de ea. Uitati! Pensia publica, in forma de azi, va disparea f. curand - intr-un fel sau altul - fie prin cresterea varstei de pensionare, fie prin transformarea ei, pe criterii economice, in pensie sociala. Mai discutam, mai vedem, dar gandul vi-l puteti lua deja. Nu va bazati pe altii, ci puneti mana si planuiti pentru mai tarziu! Daca vreti pensie (renta viagera) investiti si in altceva, nu va bizuiti pe cea de la stat. Follow & Like: web: www.em360.ro facebook: www.facebook.com/EconomieLaMinut/ youtube: www.youtube.com/channel/UCCOe7mKABe-lIXS2aH6QgFw soundcloud: @em360cuadimaniutiu spotify: open.spotify.com/show/0WLk2k1dHFe…YcThW4ttyOsA4tyw itunes: podcasts.apple.com/ro/podcast/em36…iu/id1465259454

În episodul de astăzi: Marian se visează DJ iar George se simte cringe.Discutăm subiecte ușoare, dezbatem situații întâlnite. Alphabet, compania care deține Google, Waymo, Calico și XWing, își schimbă căpitanul. Sundar Pichai (CEO Google) îi înlocuiește pe Larry Page și Serghei Brin, unul președinte, altul director executiv. Schimbarea asta vine într-un moment tensionat pentru Google. Din compania pentru care trebuie să lucrezi, a ajuns locul de care să te ferești.Tensiune e și-ntre SUA și Europa. Macron vrea să taxeze companiile americane de tehnologie, Trump vrea bani de pe urma brânzei importate din Franța. Oricum taxează deja cu 25% cârnații nemțești și parmezanul.Satelitul indian a fost găsit, pe lună. Descoperirea a fost făcută de un tânăr inginer cu un satelit NASA. Acesta a văzut schimbările de suprafață de pe satelitul natural. Practic au mai apărut niște mici cratere. India va încerca din nou să ajungă pe lună, în noiembrie anul viitor. Noi le-am propus câteva nume pentru viitorul satelit.Despre aceste subiecte dar și multe altele dezbatem în acest episod CURIOSITY.

Foarte pe scurt, cateva chestiuni despre trecerea la EURO. Oricum, e doar o problema de timp, una care tine de o simpla decizie politica, pana vom ajunge si noi la Euro.Oricum gandim deja si facem deja business in Euro. Follow & Like: web: www.em360.ro facebook: www.facebook.com/EconomieLaMinut/ youtube: www.youtube.com/channel/UCCOe7mKABe-lIXS2aH6QgFw soundcloud: @em360cuadimaniutiu spotify: open.spotify.com/show/0WLk2k1dHFe…YcThW4ttyOsA4tyw itunes: podcasts.apple.com/ro/podcast/em36…iu/id1465259454

(dacă nu vă apare playerul deasupra acestei poze, dați un refresh)     Sunt doar doi Java Champions în România, iar pe unul dintre ei, Victor Rentea, l-am invitat la Rețeaua să ne povestească despre lucrurile grozave pe care le face el în viața de zi cu zi și despre cum și-a propus și lucrează de ceva ani la planul lui de a schimba mindsetul programatorilor. O discuție cu Victor e o explozie de energie, presărată cu trucuri utile și plină de informații valoroase și lecții de viață pentru programatori și nu numai. Și dacă știți deja câte ceva despre Victor, nu v-ar surprinde să aflați că am povestit despre programare, training și public speaking. Bonus, am discutat cu el și despre viitorul Java și ce face el în timpul liber. Oricum, dacă am mai face o discuție cu el cândva, nu ne-am prezenta în fața lui până când nu am citi cărțile lui de căpătâi: Clean Code de Uncle Bob și Refactoring de Martin Fowler. În rest, pe Victor îl puteți urmări pe https://victorrentea.ro și pe LinkedIn la https://www.linkedin.com/in/victor-rentea-trainer.

Da, chiar m-am luat la trântă cu întrebarea asta. Și sper că am făcut-o cu, hm, niște succes. Și da, am început clasic, uitându-mă în DEX la definiția cuvântului. De-acolo am început să zburd printre tot felul de tipuri de succes, din care multe sunt prea des trecute cu vederea fix de oamenii care s-au chinuit să le obțină. Evident că nu m-am transformat câtuși de puțin în speaker motivațional. N-am venit să vă spun cum să aveți succes. În general, dacă întâlniți oameni care pretind că vă pot da rețete ale succesului, sfatul meu sincer este să vă întoarceți binișor cu spatele spre ei și s-o luați la sănătoasa. Oricum, nu cred că sunt făcut pentru treaba asta cu vorbitul motivațional. Sau, mai bine zis, nu cred că aș putea face asta fără să mă pufnească din când în când râsul. Fac parte din categoria de oameni care cred că există un singur speaker motivațional demn de luat în seamă: tu însuți. Am vorbit, așadar, despre succesul în industria muzicală așa cum este și mai ales așa cum ar trebui să fie el dorit, perceput și acceptat de către artiști. Succesul ăsta e un șarpe extrem de alunecos, care ne scapă printre degete de cele mai multe ori, chiar dacă noi l-am prins bine cu ambele mâini. Pentru prima oară am folosit și două exemple: Lady Gaga și Herbie Hancock. Nu împreună, ci separat. Da, știu. Mi-au trebuit opt episoade de podcastu' lu' Fințescu pentru a-mi veni ideea asta creață pe care americanii au avut-o acum 'jde ani. Da' promit că de acum înainte o voi folosi oridecâteori îmi vine în minte vreun exemplu care să se brodească. Săptămâna viitoare promit solemn că mă țin de cuvânt atunci când vă zic ca am episod de podcast cu și despre OLiX și meseria de DJ. Iar promisiunea asta o fac pentru că episodul e deja înregistrat, deci treaba-i sigură. Zău.

Felul în care interpretezi toate evenimentele prin care treci, bune sau rele, îți conturează viața. Când povestea ta nu pare să avanseze în nicio direcție, poate că e momentul să te retragi temporar de pe scenă. Și să revii în rolul de scenarist și/sau regizor al scenariului vieții tale. Acest episod te învață cât de important este să începi să scrii o poveste de viață diferită. Dacă ți-a fost prea greu și dificil până acum, dă-ți voie să visezi un timp! Ce fel de personaj ți-ar plăcea să joci în filmul vieții tale? Oricum ești deja personajul principal. Devino creatorul conștient al poveștii tale de viață și ai curajul să schimbi, să transformi visul tău personal. Dacă nu o faci tu, cu siguranță o va face altcineva pentru tine. Și s-ar putea să nu îți placă. Dacă vrei să schimbi ceva în viața ta, poți începe ușor, prin a spune o poveste nouă. Scrie următorul capitol al poveștii tale de viață. Cine știe, poate că Universul în care trăiești te iubește, ține la tine și e de partea ta.

A început anul și o simțim grav. Atât s-a putut. Oricum, stați să auziți doi bărbați cum încearcă să apere femeile din gaming. VERY FUN! Timestamps: 5:07 – Read Dead Redemption 1, Co-op Conjugal: Crashlands 18:44 – Lui Edgar îi e rușine să zică. 24:00 – Fallout 76 prinde y2k, From Software încă are ceva de arătat, EA bagă 3rd party pe Origin Premier 31:58 – Concedieri de la Activision-Blizzard 37:40 – Erik Wolpaw se intoarce la Valve, sort of, Bataie pe Star Control Origin, Joc nou Alien (nu știam că o să fie pentru mobile :( ), Catherine catalogat de ESRB pe PC 47:31 – Scandal în e-sport-uri, IAR 53:46 – Tracker Review Facebook: https://www.facebook.com/JocSiVorbe/ Youtube: https://youtu.be/qxSyzVUsWi8

Hihi, 70. Nice. Oricum, sperăm că v-ați păstrat timp de O SĂPTĂMÂNĂ ȘI JUMĂTATE ca să ne ascultați coverage-ul de E3 YouTube: https://youtu.be/g3hGomQz2S0

Voici une émission qui s'annonce comme un beau voyage, sur les traces d'archéologues de l'Université de Genève partis en mission dans la baie de Vlora, dans le sud de l'Albanie. Pour faire parler les pierres du site d'Oricum et tenter ainsi de recomposer le puzzle de nos racines historiques, ils se sont unis à leurs homologues de Tirana, à des ouvriers de la région, à des restaurateurs, ainsi qu'à des plongeurs. L'occasion aussi de découvrir un pays, fermé aux regards des autres jusqu'en 1991, son sens de l'accueil et son hospitalité. Pour en parler avec Virginie, c'est une femme qui connaît bien ce pays, puisque c'est le sien. Albana Krasniqi Malaj est la directrice de l'Université populaire albanaise. Elle est l'invitée de Paju à la Cabane Perrenoud.

EP-009-Nu este despre câți bani faci, ci despre câți păstrezi Nimeni nu a ieșit de undeva de sub pământ și a devenit un geniu financiar. Fiecare om care a atins bogăția financiară a învățat cum să aibă succes în jocul banior. Și tu poți face asta. De ce? Pentru că succesul este o abilitate care se poate învăța și dobândi. Până și cei mai bogați au început de undeva. Ideea este că în viață nu prea primești ceea ce meriți, ci ceea ce negociezi. Oricum se pune problema, diferențiază-te de mulțime și începe să investești masiv în dezvoltarea mentalității tale. Ți-a plăcut acest material audio? Te rog, dă mai departe! Mulțumesc! ► Subscribe! Urmărește-mă Online Aici: Website: http://danieltanase.com Facebook: http://www.facebook.com/danieltanasefinantepersonale YouTube: https://www.youtube.com/c/danieltanase79 Instagram: http://instagram.com/danieltanase_finantepersonale

Conform ESRB, cel puțin. ORICUM, ȘTIRI! Timestamps: 2:48 Paul s-a jucat 2064 Read Only Memories, Amnesia A Machine for Pigs 5:00 Paul s-a jucat Bardbarian 9:14 Edgar s-a jucat Skyrim 10:45 Știri: Destiny 2 este măricel; Cuphead a vândut mult; Assassin's Creed Origins va avea loot boxes; Age of Empires Definitive Edition se amână; Directorul Final Fantasy XV spune că e mai ușor să facă jocuri pentru PC; Apare Overgrowth! Pleacă lume de la Bioware; Star Ocean Last Hope Remastered; IGN a cumpărat Humble Bundle; PUBG depășește recorduri de jucători; 26:30 Middle Earth Shadow of War și relația sa cu loot boxes; Loot Boxes și în Star Wars Battlefront 2; Denuvo Watch The Evil Within 2, Middle Earth Shadow of War; Machine Games vorbește despre versiunea PC a lui Wolfenstein 2; 41:00 Tracker Review Middle Earth Shadow of War YouTube: www.youtube.com/channel/UC6bvYQKQxMGIYsPc0McgSeg iTunes: https://podcasts.apple.com/us/podcast/all-vorbe/id1331438601 Spotify: https://open.spotify.com/show/3RFgOJDgyEnpvkUQoSh0Tc?si=7A0VG-hjTDi32z-mhIuDig Facebook: https://www.facebook.com/JocSiVorbe/ Tip Jar: https://ko-fi.com/jocsivorbe RSS și linkuri de download: http://feeds.soundcloud.com/users/soundcloud:users:281506836/sounds.rss