Podcast appearances and mentions of Ursula von der Leyen

Why is Ukraine plastered across Hungary's billboards and campaign ads as if it were on the ballot itself? And what does Viktor Orbán really gain from keeping Volodymyr Zelensky in the minds, hearts and social media algorithms of Hungarians?In this episode of the Visegrad Insight Podcast, Wojciech Przybylski speaks with Viktória Serdült, journalist at HVG in Budapest, about how Ukraine became the central prop of Hungary's permanent election campaign.Together they discuss:How the ‘pro-war / pro-peace' propaganda line turned into a full-blown anti-Ukraine campaign in HungaryWhy Zelensky, Ursula von der Leyen and Péter Magyar are glued together on Fidesz billboards as the alleged ‘pro-war' trioWhat ordinary Hungarians actually think about the war and Ukraine's EU membership, beyond government messagingThe role of the Hungarian minority in Ukraine and long-term mistrust in shaping public opinionHow agriculture, gas transit and EU funds quietly sit behind the slogans about peace and sovereigntyWhy Russia is barely mentioned in Budapest's rhetoric about a war that Moscow startedWhat to watch in 2025–2026 as Hungary heads into yet another high-stakes electoral cycle with Ukraine at the centreWatch on YouTube: https://youtu.be/jdmBOuqQgLwListen on Spotify: https://open.spotify.com/episode/6DjmhfAz6U2y4zOqa9zQ5u?si=z-nh1ZYNQj6dtGUp1V3Kbg

Küpper, Moritz www.deutschlandfunk.de, Informationen am Morgen

Küpper, Moritz www.deutschlandfunk.de, Informationen am Mittag

Die president van die Europese Kommissie, Ursula von der Leyen, sê daar is geen teken van ware bereidwilligheid van Rusland om die konflik met Oekraïne te beëindig nie. Dit volg terwyl Amerika pogings verskerp om 'n ooreenkoms tussen Kiëf en Moskou te bemiddel met sy 28-punt-vredesplan. Von der Leyen sê enige vredesooreenkoms moet streng veiligheidswaarborge insluit, en Oekraïne se soewereiniteit moet gehandhaaf word. Sy voeg by Rusland het sedert die begin van die oorlog nog nie sy strategie verander nie:

In Folge 198 des Dachthekenduetts sprechen André F. Lichtschlag und Martin Moczarski über Europas Abstieg zur Statistenrolle, US-Russland-Friedenspläne, die AfD als kommende Regierungspartei, den Bankrott von Tagesschau und eine libertäre Kirche gegen Tyrannei.Möchten Sie unsere Arbeit unterstützen?––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––Spenden Sie Werkzeuge für die libertäre GlücksschmiedePayPal (auch Kreditkarte) / Überweisung / Bitcoin / Monero:

O renovado plano de paz para a Ucrânia tem como única novidade a “contínua humilhação da Europa”. A análise de Olivier Bonamici para quem falta capacidade europeia para suster Donald Trump. Exemplo disso é o facto de António Costa e Ursula Von der Leyen “não parecerem muito entusiasmados” com o plano que sai das negociações de Genebra, conclui Begoña Iñiguez. Podem os casos de corrupção em Espanha derrubar o governo de Pedro Sanchez? Vai a extrema-direita ganhar as próximas presidenciais em França? São outras questões para o Visto de Fora desta semana que conta ainda com um olhar externo sobre a comemoração dos 50 anos do 25 de novembro.

La semana pasada Ursula von der Leyen presentó una legislación ómnibus digital destinada a simplificar la regulación europea sobre datos y, sobre todo, a desbloquear el desarrollo de la inteligencia artificial en la Unión Europea. La propuesta afecta directamente al Reglamento General de Protección de Datos (RGPD), en vigor desde 2018, un momento en el que prácticamente nadie hablaba de IA generativa. También prepara el terreno para suavizar la futura Ley de Inteligencia Artificial. Entre las medidas más importantes está permitir que las empresas de IA procesen datos amparándose en el “interés legítimo” en lugar de pedir consentimiento explícito cada vez que se acceda, facilitar el uso de datos pseudonimizados, reducir radicalmente los avisos de cookies que llevan años irritando a los usuarios y, tras la polémica inicial, mantener ciertas salvaguardas sobre datos personales especialmente sensibles y el acceso a ciertos dispositivos. El RGPD se ha convertido en la metáfora ideal de la hiperregulación europea: un texto enrevesado, difícil de cumplir y molesto para ciudadanos y empresas. Para los grupos de izquierda del parlamento europeo (socialistas, verdes e izquierda radical) es un trofeo intocable del que se sienten muy orgullosos y que defienden como la mejor protección mundial de la privacidad. Para el centro-derecha y la derecha es en cierto modo un lastre que explica buena parte del retraso europeo en IA frente a Estados Unidos y China. Von der Leyen, que fue reelegida en 2024 gracias a una gran coalición con socialistas y verdes, necesita ahora los votos de la derecha para sacar adelante este paquete, lo que supone romper la alianza que la ha mantenido en el cargo. Los verdes ya han advertido que cualquier acuerdo con la “ultraderecha” les parecerá inaceptable. Los socialistas tampoco están de acuerdo en tocar regulación alguna y, menos aún, la relativa a la protección de datos. Este ómnibus digital es solo uno de los seis grandes paquetes de desregulación que la Comisión planea presentar hasta 2026 en áreas que van desde la agricultura hasta la defensa. Responde al diagnóstico que Mario Draghi hizo el año pasado en su famoso informe. Europa no volverá a crecer si no recorta drásticamente la burocracia y reduce de forma significativa los miles y miles de páginas de normas que se aprueban cada año, y que muchas veces obligan a las empresas a crear departamentos enteros solo para cumplir con la maraña regulatoria. Pero es este un proceso lleno de contradicciones. Mientras Von der Leyen anuncia desregulación por un lado, la Comisión y el Parlamento siguen aprobando nuevas regulaciones por otro, de modo que lo que se gana por un lado se pierde por el otro. El primer ómnibus sobre cadenas de suministro lleva meses bloqueado, y muchos eurodiputados se resisten a derogar regulaciones que ellos mismos votaron hace apenas uno o dos años. En resumen, Europa intenta subirse tarde al tren de la desregulación que ya circula a gran velocidad en países como Argentina con Milei o Estados Unidos con Trump. Pero lo hace con su lentitud característica y, por supuesto, sin mencionar siquiera la motosierra. El mundo, entretanto, sigue girando al margen de lo que decidan hacer en Bruselas donde tienen la mala costumbre de llegar tarde a todo. En La ContraRéplica: 0:00 Introducción 4:03 Desregulando Europa 33:07 “Contra el pesimismo”… https://amzn.to/4m1RX2R 35:05 Los términos de paz de Ucrania 42:00 La ayuda a Ucrania 47:36 El relato de los medios · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra el pesimismo”… https://amzn.to/4m1RX2R · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva Sígueme en: · Web... https://diazvillanueva.com · Twitter... https://twitter.com/diazvillanueva · Facebook... https://www.facebook.com/fernandodiazvillanueva1/ · Instagram... https://www.instagram.com/diazvillanueva · Linkedin… https://www.linkedin.com/in/fernando-d%C3%ADaz-villanueva-7303865/ · Flickr... https://www.flickr.com/photos/147276463@N05/?/ · Pinterest... https://www.pinterest.com/fernandodiazvillanueva Encuentra mis libros en: · Amazon... https://www.amazon.es/Fernando-Diaz-Villanueva/e/B00J2ASBXM #FernandoDiazVillanueva #europa #regulacion Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

Ursula von der Leyen fordert neue Milliardenhilfen für die Ukraine, nur wenige Tage nach dem jüngsten Korruptionsskandal in Kiew. Ungarn reagiert mit Kritik und verlangt Rechenschaft über die bisherigen Zahlungen der EU.

The United States and Ukraine said they had created an "updated and refinedpeace framework" to end the conflict with Russia that apparently modified an earlier plan drafted by the US administration.美国和乌克兰表示，双方已建立一个“更新完善后的和平框架”以结束与俄罗斯的冲突，该框架显然修改了美国政府此前起草的计划。In a joint statement released after talks in Geneva between the US and Ukrainian delegations, the two sides said their discussion was "highly productive" and said they would continue talks in the coming days. They did not provide specifics about a host of issues that must be resolved, including the security guarantee for Kyiv.在日内瓦举行的美乌代表团会谈后发表的联合声明中，双方称此次讨论“富有成效”，并表示将在未来几天继续磋商。关于包括基辅安全保障在内的一系列亟待解决的问题，双方均未透露具体细节。In a separate statement, the White House said the new version included strengthened security guarantees, and that the Ukrainian delegation had said it "reflects their national interests". Ukrainian officials did not provide a separate statement of their own and were not immediately available for comment.白宫在另一份声明中表示，新版协议包含了更强有力的安全保障条款，乌克兰代表团称该协议“符合其国家利益”。乌克兰官员未发表单独声明，也未立即回应置评请求。US Secretary of State Marco Rubio, who led the talks, told reporters in Geneva that work remained to be done on questions, including the role of NATO, but that his team had narrowed down unresolved issues in a 28-point peace plan for Ukraine championed by US President Donald Trump.美国国务卿马尔科·卢比奥在日内瓦向记者表示，尽管包括北约角色在内的问题仍需进一步磋商，但其团队已在特朗普总统倡导的28点乌克兰和平计划中缩小了未决议题的范围。The head of the Ukrainian delegation, presidential chief of staff Andriy Yermak, said: "We have made very good progress and are moving forward to a just and lasting peace."乌克兰代表团团长、总统办公厅主任安德烈·叶尔马克表示：“我们取得了非常好的进展，正朝着公正而持久的和平迈进。”Earlier, Trump said Ukraine had not been grateful for US efforts over the conflict, prompting Ukrainian officials to stress their gratitude to the US president for his support.此前，特朗普表示乌克兰对美国在冲突中的努力缺乏感激之情，该言论引发乌克兰官员强调他们对美国总统支持的感激之情。Trump has said Ukrainian President Volodymyr Zelensky has until Thursday to approve the plan, which calls on Ukraine tocede territory, accept limits on its military and renounce ambitions to join NATO.特朗普表示，乌克兰总统泽连斯基必须在周四之前批准该计划，该计划要求乌克兰割让领土、接受军事限制并放弃加入北约的野心。Zelensky cheered the US-led efforts on security while stressing that "the crux of the entire diplomatic situation is that it was Russia, and only Russia, that started this war".泽连斯基对美国主导的安全保障努力表示欢迎，同时强调“整个外交局势的关键在于俄罗斯，且只有俄罗斯挑起了这场战争”。"Ukraine is grateful to the United States, to every American heart, and personally to President Trump," Zelensky wrote in a post on Telegram, adding, "We thank everyone in Europe."泽连斯基在电报信使上发文写道：“乌克兰感谢美国、感谢每一位美国人的心意，并特别感谢特朗普总统。”他还补充道：“我们感谢欧洲的每一个人。”可能的行程Possible tripRubio said the US still needed time to address thepending issues. He hoped a deal could be reached by Thursday but suggested it could also take longer.马尔科·卢比奥表示，美国仍需时间解决悬而未决的问题。他希望能在周四前达成协议，但也暗示谈判可能需要更长时间。US and Ukrainian officials were discussing the possibility of Zelensky traveling to the US, maybe as early as this week, to discuss the US peace plan with Trump, two sources familiar with the matter said on Sunday.两名知情人士周日透露，美国和乌克兰官员正在讨论泽连斯基访问美国的可能性，最早可能于本周成行，届时他将与特朗普讨论美国的和平计划。The main idea is that they would discuss the most sensitive issues in the peace plan, such as the matter of territory, one of the sources said. There is no confirmed date for now, the source added.一位消息人士称，主要讨论内容将是和平计划中最敏感的问题，例如领土问题。该消息人士补充道，目前尚未确定具体日期。Rubio stressed that any final agreement would "have to be agreed upon by the presidents, and there are a couple of issues that we need to continue to work on" before trying tobring on board the Kremlin, which welcomed the original proposal.卢比奥强调，任何最终协议都“必须由两国总统达成共识，且有若干问题需要继续磋”，方能争取克里姆林宫的支持。克里姆林宫此前对原始提案表示赞成。The Kremlin said on Monday that it had not received any official information about the outcome of the Ukraine peace talks.克里姆林宫周一表示，尚未收到关于乌克兰和平谈判结果的任何官方信息。Kremlin spokesman Dmitry Peskov said that the Kremlin would not be discussing details of any draft agreement via the media. He also said there were no plans yet for a meeting this week between Russian and US negotiators.克里姆林宫发言人德米特里·谢尔盖耶维奇·佩斯科夫表示，克里姆林宫不会通过媒体讨论任何协议草案的细节。他还表示，俄美谈判代表本周暂无会晤计划。Since the US plan was announced, there has been confusion about who was involved in drawing it up. European allies said they had not been consulted.自美国计划公布以来，关于参与制定该计划的人员一直存在混淆。欧洲盟国表示他们并未被征询意见。EU countries were expected to discuss the Ukraine situation on the sidelines of a meeting with African leaders in Angola on Monday.欧盟各国预计将在周一于安哥拉举行的非洲领导人会议期间，就乌克兰局势进行讨论。"Ukraine must have the freedom and sovereign right to choose its own destiny. They have chosen a European destiny,"EU chief Ursula von der Leyen said in a statement, stressing that the "centrality" of the European Union's role must be "fully reflected" in any peace plan.欧盟主席乌尔苏拉·冯德莱恩在声明中表示：“乌克兰必须拥有选择自身命运的自由和主权权利。他们选择了欧洲的命运。”她强调，任何和平计划都必须“充分体现”欧盟作用的“核心地位”。On Monday, German Foreign Minister Johann Wadephul said that talks in Geneva on amending the plan had produced a "decisive success" for Europeans.周一，德国外交部长约翰·瓦德富尔表示，在日内瓦就修订该计划举行的会谈为欧洲人取得了“决定性成功”。"All issues concerning Europe, including those concerning NATO, have been removed from this plan. This is a decisive success that we achieved yesterday," Wadephul told Deutschlandfunk radio.瓦德富尔在接受德国之声电台采访时表示：“所有涉及欧洲的问题，包括北约相关议题，均已从该计划中剔除。这是我们昨日取得的决定性胜利。”peace framework和平框架pending issues未决议题EU chief欧盟主席cede territory割让领土bring on board争取支持

Termina esta terça-feira, 25 de Novembro, em Luanda, a 7.ª Cimeira União Africana–União Europeia, sob o lema “Promover a Paz e a Prosperidade através do Multilateralismo Eficaz”. Sérgio Calundungo, Coordenador do Observatório Político e Social de Angola, afirma que esta reunião de alto nível “é o palco ideal para se fazer um reset, dado o seu simbolismo pós-colonial, e criar uma parceria mais justa e equilibrada”. A cimeira de Luanda marca os 25 anos da parceria estratégica União Europeia–União Africana. Que balanço se pode fazer desta parceria? Devia haver o reconhecimento de que o modelo anterior, muito assente na ajuda dos países da União Europeia África, está esgotada do ponto de vista moral e político. Acredito que a cimeira de Luanda é o palco ideal para se fazer um reset, dado o seu simbolismo pós-colonial. Um reset para uma parceria mais justa, mais equilibrada? Sim. Eu acho que o sucesso desta cimeira, ao contrário do que se fazia anteriormente, já não se mede pelo volume de fundos prometidos, mas pela demonstração de que há uma clara mudança de mentalidade. Ou seja, há uma predisposição do lado da União Europeia para abordar a relação não mais como aquele projecto de caridade, como o grande doador, mas como um investimento estratégico, num parceiro que é fundamental para os desafios globais. Estamos a falar da segurança climática, do problema das migrações e da inovação digital. Há aqui uma clara tendência de mudança que deve evoluir de um instrumento de influência para um mecanismo de corresponsabilidade, porque muitas vezes a ajuda que era prestada a esses países era vista sobretudo como um instrumento de influência. E aí poderá estar o ponto de viragem. Esta reunião acontece numa altura em que a União Europeia tenta impor-se face a concorrentes como a China, a Rússia e outros países. Exactamente. Eu creio que deve haver um novo paradigma. Em vez de a União Europeia chegar com soluções ou com a sua agenda de interesses, a cimeira deve lançar bases para o diálogo permanente sobre temas específicos: transições energéticas; quais são os interesses dos países africanos? Quais são os interesses da União Europeia para haver uma transição energética justa? Criação de emprego jovem, governação em termos de assuntos globais. Penso que europeus e africanos, independentemente de depois virem os asiáticos, os norte-americanos ou outros povos, deviam estar nesta fase a desenhar juntos políticas e investimentos cujo objectivo final é uma parceria perceptível e benéfica para cidadãos comuns que estão em Luanda, em Paris, em Lisboa. Que as pessoas pensem que, desta parceria, os cidadãos dos diferentes Estados europeus e africanos sintam melhorias concretas. No centro da agenda está o mecanismo Global Gateway. Este mecanismo poderá contribuir para uma parceria mais justa? A expectativa é que este mecanismo global signifique também uma mudança não só de narrativa, mas sobretudo de mentalidade na interacção entre os povos. Mas, por enquanto, por mais queiramos ser optimistas, a prudência ensina-nos a dizer: “Está lançada uma base. Vamos ver como é que isto se materializa”. A presidente da Comissão Europeia afirmou que a economia global está mais politizada do que nunca, com tarifas e barreiras comerciais utilizadas de forma agressiva. Ursula von der Leyen admitiu que, face a este cenário, a resposta está numa parceria mais forte entre o continente africano e a Europa. O ponto de partida é o comércio. Acredita que esta é a melhor solução para os dois continentes? O comércio foi sempre o grande mote que impulsionou a interacção entre os povos. Quando os navegadores europeus se lançaram pelos mares e tiveram contacto com outros povos, foi exactamente o comércio a mola impulsionadora. Agora é urgente um outro tipo de comércio que assente em vantagens mútuas, dos vários países. Um comércio feito com corresponsabilidade de ambos os povos e assente noutras bases. É preciso que o continente africano também ganhe com este comércio? Eu acredito que há aqui elementos que têm de ser tidos em conta. O primeiro é que esta prosperidade gerada pelo comércio não foi partilhada historicamente - e esta é a grande queixa dos países africanos, ainda que também haja responsabilidades próprias. Não podemos culpar apenas os outros povos. A prosperidade rendeu para alguns povos e para algumas pessoas de ambos os lados; não foi é justamente partilhada. Portanto, a prosperidade partilhada, a responsabilidade com as questões ambientais e sociais inerentes ao comércio e aos projectos é essencial. Ou temos a capacidade de transformar o peso histórico das relações comerciais, que teve muitas vezes um peso negativo, ou não avançamos. É preciso uma parceria comercial entre entes verdadeiramente iguais - e isto nem sempre foi assim. A grande queixa de África é precisamente essa. Reconhecer as mais-valias do continente em termos de recursos minerais, energias renováveis e até também o seu papel nas questões de segurança. É isso a que se refere? Exactamente. É importante incluir abordagens como a capacitação humana. Os nossos recursos naturais são importantes, mas mais importantes ainda são os africanos, as pessoas, e as pessoas contam. É importante trazer ao debate a sustentabilidade, a igualdade de género. Mais do que recursos minerais, mais do que recursos naturais, importa considerar a implicação da exploração desses recursos na sustentabilidade. Que cada negócio com África tenha em conta, no mínimo, três elementos: se é economicamente viável, se é socialmente justo e se é ambientalmente sustentável. A questão migratória está também no centro desta cimeira. O que se pode esperar da política migratória da União Europeia para com o continente africano? A política migratória é incontornável. Há uma crise do paradigma da política migratória europeia. África está num impasse porque a migração foi sempre tratada como uma questão de segurança e controlo, e não como uma questão de desenvolvimento humano, de oportunidades. A nível da União Europeia, sobretudo na ala mais conservadora, o tema é movido pelo pânico político interno. Isto não é apenas uma questão de segurança e controlo de fronteiras; é uma questão de desenvolvimento humano e de oportunidades para os africanos. Há africanos retirados das condições básicas no seu próprio território, o que os obriga a migrar. E era importante deixarmos de olhar para isto com hipocrisia. Temos de debater as causas profundas. Que levam os africanos a deixar o país? Sim. As guerras em África têm uma dimensão internacional muito grande, com vários tipos de interesses. Muitas vezes podem não ser muitos Estados, mas há instituições e empresas ligadas à União Europeia com interesses… Ganham com a instabilidade no continente? Exactamente. Veja o que acontece na RDC, a exploração do Congo. Eu acredito que os países têm de olhar para isto sem grandes complexos e apontar as causas. E dar as respostas certas? Dar as respostas certas, sim. Acho que é isso. A cimeira é também uma oportunidade para se falar desses aspectos. O chefe de Estado de Angola, que lidera a presidência rotativa da União Africana, apelou a mecanismos de reestruturação da dívida mais justos e a uma reforma da arquitectura financeira mundial, dando mais peso aos países africanos nas instituições financeiras internacionais. O apelo de João Lourenço será levado em conta? Eu acredito que o Presidente esteve muito assertivo e corporiza muito do que várias vozes africanas têm defendido. E, antes de falar da reforma da arquitectura financeira internacional, fala-se já da reforma dos grandes sistemas - como o sistema das Nações Unidas. Não faz sentido termos um sistema montado desde 1945 ou 1947 pelos vencedores da Segunda Guerra Mundial. A União Europeia tem vários países membros do Conselho de Segurança. Sem hipocrisias, poderia ser a primeira a dar o empurrão para que essa reforma ocorra. A segunda reforma necessária é claramente a do sistema financeiro internacional. Os africanos já perceberam que aquilo que recebem, como ajuda ou doação, é muitas vezes inferior ao que sai dos seus países, por vezes de forma ilícita. Há uma fuga enorme de capitais. Há um sistema internacional que, por vezes de forma ilegal, facilita isso. É uma hemorragia de recursos financeiros do nosso continente. Faz sentido, portanto, repensar. E há ainda a questão da Ajuda Internacional ao Desenvolvimento. Eu acho que o Presidente da República de Angola assume aqui um posicionamento que tem sido defendido por muitas vozes em África e também, embora minoritárias, na Europa. Ou seja, que seja reconhecido o peso do continente africano? Que seja reconhecido o peso e que seja reconhecida a necessidade de uma nova arquitectura financeira. No fim destas cimeiras fazem-se grandes promessas, renova-se a esperança e o compromisso. Mas, com este sistema financeiro, não chegamos lá. Há que o renovar. O sistema financeiro é um instrumento fundamental para materializar aquilo a que nos comprometemos neste tipo de cimeiras. A FLEC-FAC instou a União Europeia e a União Africana a tomarem medidas práticas para garantir o processo de descolonização de Cabinda, permitindo ao povo de Cabinda exercer o direito à autodeterminação. Acha que esta questão estará em cima da mesa? Tenho muitas dúvidas de que esta seja uma questão que estará em cima da mesa, até porque imagino que Angola, nesta cimeira, está reunida entre pares e, até onde sei, todos os países reconhecem o território angolano como uno e indivisível. Portanto, não vejo como poderá ser acolhida. Entendo que, para a FLEC, é sempre uma boa oportunidade para lançar ao público a sua reivindicação histórica. Mas não acredito que os líderes presentes nesta cimeira dediquem tempo a discutir isso, até porque este é um tema tabu e muitos entenderiam esta discussão como ingerência em assuntos internos do nosso país.

Pénteken újra képernyőn a Mesterterv, ahol Kereki Gergő, a Mandiner.hu főszerkesztője, Mráz Ágoston Sámuel, a Nézőpont Intézet vezetője, és G. Fodor Gábor, a XXI. Század Intézet stratégiai igazgatója, a Magyar Nemzet főmunkatársa elemzik a hét legfontosabb politikai eseményeit. Hogyan hat a magyar válogatott kiesése a politikai piacra, avagy Szoboszlaiék Írország elleni kudarca Orbán Viktor kudarca is egyben? Tényleg miniszter lehet Török Gábor egy Tisza-kormány idején? Elrugaszkodási pont vagy a vég kezdete a Tisza Párt számára a jelöltállítás? Miközben Ursula von der Leyen hatalmas pénzeket adna Ukrajnának, Zelenszkij a bukás szélén a háborús korrupciós botrány miatt. Mi vár ránk a közelgő uniós csúcson? A szakértők minden kérdésre választ keresnek, és a számok mögött elemezzük a Fidesz és a Tisza 2026-os győzelmi stratégiáját, mestertervét.

Mit Österreich geht es abwärts: Unser Land ist drittletzter beim Wachstum, hat eine der höchsten Steuerquoten in der EU und die Teuerung ist doppelt so hoch wie im Nachbarland Deutschland. Von allen Seiten gibt es Rufe nach tiefgreifenden Reformen und ein “So geht es nicht weiter!” Doch mehr als Reförmchen bringt die Regierung bislang nicht zustande. Warum bekommt die Regierung die Lage nicht in den Griff? Kann sie es nicht – oder fehlt es ihr am Willen? Verkauft uns die Politik für dumm, statt uns reinen Wein einzuschenken?Klimakurs am Prüfstand: Wohin steuert Österreich?Auch in einem anderen Ranking stürzt Österreich ab: Im Klimaranking werden wir 12 Plätze nach unten gereiht. Experten und NGOs sehen darin ein fatales Signal und warnen: Würde jedes Land so agieren wie Österreich, ließe sich die Erderwärmung auch nicht bei zwei Grad begrenzen – von den eigentlich anvisierten 1,5 Grad ganz zu schweigen. Ist das ein “durchschaubarer” Angriff von politischen Interessensträgern, wie es ÖVP-Umweltminister Norbert Totschnig interpretiert? Oder spielt Österreich sprichwörtlich mit dem Feuer – und verharmlosen wir die Gefahren des Klimawandels? Zwingt uns die wirtschaftliche Lage, die strengen Klimaschutzziele aufzuweichen? Und was bringt die Klimakonferenz im brasilianischen Belem?Friedensplan für die Ukraine: Zahlt Europa die Zeche?Neue Hoffnung für die schwer gebeutelte Ukraine: US-Präsident Donald Trump legt einen 28-Punkte-Friedensplan vor. Doch viele Beobachter warnen schon jetzt: Darauf könne sich die Ukraine keinesfalls einlassen, sieht der Plan doch Gebietsabtritte und eine weitgehenden Abbau des Militärs vor. Ein Nato-Beitritt soll ausgeschlosen werden, der EU dürfe die Ukraine hingegen ruhig beitreten. Und die soll auch einen Gutteil der Kosten des Wiederaufbaus übernehmen. Kommissionspräsidentin Ursula von der Leyen will freilich schon jetzt die weitere Finanzierung des in Kriegsschulden versinkenden Landes schultern. Ist endlich Friede in Sicht – und wie teuer wird er für Europa? Darüber diskutiert Kathrin Prähauser mit diesen Gästen: Gerald Markel, Polit-Blogger Ulrike Herrmann, Autorin und Journalistin Gudula Walterskirchen, Herausgeberin des „Libratus“-Magazins Herbert Lackner, früherer „profil“-Chefredakteur Learn more about your ad choices. Visit megaphone.fm/adchoices

Orbán Viktor miniszterelnök a Kossuth Rádió Jó reggelt, Magyarország! című műsorában adott interjút. Kattintson a hirado.hu összefoglalójáért: https://hirado.hu/belfold/cikk/2025/11/21/orban-viktor-megirtam-a-valaszomat-ursula-von-der-leyennek-elutasitom-a-kereset/

As 2025 draws to a close, the European continent is facing the most pressing of problems: how to raise financial support for Ukraine, almost four years into Russia's full-blown invasion. Kyiv's financial resilience is eroding and thanks to an unpredictable Trump administration questioning the cost of collective defence, Europe is now faced with shouldering the burden. EU Commission President Ursula Von der Leyen warned this week that urgent measures are needed to fill Ukraine's €135 billion budget shortfall for the next two years. One option would be tapping €185 billion in frozen Russian assets –a move that has faced opposition from the likes of Belgium, where most of the assets are located. If no agreement is made among member states before the end of the year, it could have disastrous consequences. Von Der Leyen has stressed that what happens in Ukraine is fundamental not only to the country's survival but to Europe's future. We debate the future of financing Ukraine with our guests at the European Parliament in Brussels.

Nuovi dettagli sul piano Usa per l'Ucraina: garanzie di sicurezza per Kiev su modello dell'articolo 5 della Nato, elezioni in Ucraina entro 100 giorni, amnistia per tutte le parti coinvolte per le azioni in guerra. L'amministrazione Trump sta facendo pressioni sul presidente ucraino Volodymyr Zelensky affinché accetti il piano entro il 27 novembre. I leader europei discuteranno il piano, fa sapere la presidente della Commissione Ue, Ursula von der Leyen, aggiungendo che parlerà anche con Zelensky: “Non c'è pace senza Kiev”, ha ribadito.Ascolta "Notizie dall'Ucraina" ogni giorno su podcast.adnkronos.com e su tutte le piattaforme di streaming.

Does the European Parliament have a new majority? Is the EPP normalizing the far-right? And why does EPP chair Manfred Weber vote with the Patriots when he and the President of the Commission, Ursula von der Leyen, are essentially portrayed as political anti-Christs in Viktor Orbán's Hungary? Eric Maurice, a Policy Analyst at the European Policy Centre, explains what is happening in the European Parliament and in European politics. Listen to our conversation.  And if you enjoy what I do, please support me on Ko-fi! Thank you. ⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠⁠https://ko-fi.com/amatisak

In deze aflevering van Op z'n Kop! gaan Marianne Zwagerman en Rick van Velthuysen in gesprek met Edwin Zasada. Zasada volgde de militair-wetenschappelijke opleiding Krijgswetenschappen aan de Koninklijke Militaire Academie en was officier bij de landmacht. Dankzij deze achtergrond kan hij analytisch naar geopolitieke dreigingen kijken. In zijn huidige werk houdt Zasada zich bezig met wilskracht en weerbaarheid. Zijn nieuwe boek Controlekramp legt bloot hoe de behoefte aan zekerheid en grip ons gedrag, onze organisaties en onze samenleving vormt. Samen met Edwin Zasada bespreken Marianne en Rick de toenemende macht van Brussel onder leiding van Ursula von der Leyen. Het lijkt erop alsof Europa een censuurmachine wordt met het nieuwe “democratische schild” dat ons tegen de Russen en China moet beschermend. In de praktijk wordt daarmee een soort ‘ministerie van waarheid' opgetuigd, waarbij door de EU betaalde influencers feiten moeten checken. Volgens Brussel proberen vijanden als Rusland en China met nepnieuws onze Europese democratie te ondermijnen. Daarom verplichten ze bigtechbedrijven om samen met pro-Europese factcheckers en influencers het Brusselse narratief te verspreiden. Zasada beschrijft in zijn boek Controlekramp hoe deze mechanismen (niet) werken.  Daarnaast bespreken ze de nog steeds toenemende angstporno, die zijn hoogtepunt kende rondom de NAVO-top, maar nu opnieuw oplaait door de grote media-aandacht voor noodpakketten en de bangmakerij in het Sinterklaasjournaal.  De patronen van angst herkennen we uit de coronatijd en het klimaatbeleid. Maar hoe kunnen we ons werkelijk wapenen tegen dreigingen, in plaats van gevangen te raken in het controleweb van de EU? Is het verstandig om kinderen met zulke heftige onderwerpen te confronteren, of is het juist een essentieel medicijn tegen het rubberentegelparadijs? Luister mee en oordeel zelf! 

In Folge 197 des Dachthekenduetts sprechen André F. Lichtschlag und Martin Moczarski über Trumps Ukraine-Friedensplan, den neuen Chef der Bundeszentrale für politische Bildung, AfD und Brandmauer, CDU-Spaltung, Deutschlands Rolle zwischen USA und Russland sowie Jan Böhmermanns Auswanderungsdrohung.Möchten Sie unsere Arbeit unterstützen?––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––Spenden Sie Werkzeuge für die libertäre GlücksschmiedePayPal (auch Kreditkarte) / Überweisung / Bitcoin / Monero:

Seit etwa 70 Jahren heißt es: Bald ist sie da, die Kernfusion – und damit eine saubere und quasi unendliche Energiequelle. Und aktuell stehen die Zeichen so gut wie nie, dass diese Technologie tatsächlich in nicht allzu ferner Zukunft einsatzbereit sein könnte. Denn bessere Technik, neue Start-Ups und auch künstliche Intelligenz bringen frischen Wind in die Debatte und stimmen die Politik optimistisch. Doch kommt nun tatsächlich bald der Durchbruch? ARD-Wissenschaftsjournalist Frank Grotelüschen verfolgt das Ringen um die Fusionstechnologie seit vielen Jahren und erzählt in dieser 11KM-Folge, ob die Kernfusion wirklich die Lösung aller Energieprobleme ist. Hier geht's zu "IQ - Wissenschaft und Forschung", unserem Podcast-Tipp: https://1.ard.de/IQWissenschaft Franks Wissenschaftsfeature “Kernfusion: So nah sind wir am Kraftwerk der Zukunft”: https://www.ardaudiothek.de/episode/urn:ard:episode:d3748861df45b42c/ Diese und viele weitere Folgen von 11KM findet ihr überall da, wo es Podcasts gibt, auch hier in der ARD Audiothek: https://www.ardaudiothek.de/sendung/11km-der-tagesschau-podcast/12200383/ An dieser Folge waren beteiligt: Folgenautorin: Sarah Fischbacher Mitarbeit: Lukas Waschbüsch Host: Elena Kuch Produktion: Regina Staerke, Christiane Gerheuser-Kamp Alexander Gerhardt, Marie-Noelle Svihla Planung: Caspar von Au und Hardy Funk Distribution: Kerstin Ammermann Redaktionsleitung: Fumiko Lipp und Nicole Dienemann 11KM: der tagesschau-Podcast wird produziert von BR24 und NDR Info. Die redaktionelle Verantwortung für diese Episode liegt beim NDR.

A válogatottat utolérte a magyar foci ösztönzők nélküli valósága Marad a CSOK plusz 41 év feletti várandósoknak Özvegyi nyugdíj változás: így szigorodik, kinek és meddig jár özvegyi nyugdíj 2026-ban A közeli ukrán területeket ért orosz dróntámadások miatt két falut is evakuáltak Romániában 24.hu: Ruszin-Szendi Hajdú-Biharban, Rost Andrea Jász-Nagykun-Szolnokban lehet a Tisza jelöltje Rövidebb töltés, nagyobb hatótáv: nagy javulás jön az elektromos autóknál Óriási veszélybe sodorta az EU-t Ursula von der Leyen, Washingtonból megjött az első figyelmeztetés A holland rekordbajnoknál folytatja a Ferencváros korábbi edzője Szlovákia KO-vereséget szenvedett a németektől Havazást is hozhat az érkező hidegfront A további adásainkat keresd a podcast.hirstart.hu oldalunkon. Hosted by Simplecast, an AdsWizz company. See pcm.adswizz.com for information about our collection and use of personal data for advertising.

A válogatottat utolérte a magyar foci ösztönzők nélküli valósága Marad a CSOK plusz 41 év feletti várandósoknak Özvegyi nyugdíj változás: így szigorodik, kinek és meddig jár özvegyi nyugdíj 2026-ban A közeli ukrán területeket ért orosz dróntámadások miatt két falut is evakuáltak Romániában 24.hu: Ruszin-Szendi Hajdú-Biharban, Rost Andrea Jász-Nagykun-Szolnokban lehet a Tisza jelöltje Rövidebb töltés, nagyobb hatótáv: nagy javulás jön az elektromos autóknál Óriási veszélybe sodorta az EU-t Ursula von der Leyen, Washingtonból megjött az első figyelmeztetés A holland rekordbajnoknál folytatja a Ferencváros korábbi edzője Szlovákia KO-vereséget szenvedett a németektől Havazást is hozhat az érkező hidegfront A további adásainkat keresd a podcast.hirstart.hu oldalunkon. Hosted by Simplecast, an AdsWizz company. See pcm.adswizz.com for information about our collection and use of personal data for advertising.

Brandgefährlich und totalitär: Kritiker und Andersdenkende sollen bis 2029 in der EU konsequent aus dem Weg geräumt werden. Ursula von der Leyen schafft sich daher bis 2029 einen eigenen EU-Geheimdienst und einen „EU-Demokratie-Schutzschild“. Bis 2029 ist Deutschland pleite. Bis 2029 soll es Krieg mit Russland geben.

Akty dywersji na polskiej kolei, presja USA na kraje współpracujące z Rosją oraz apel Ursuli von der Leyen o pilne wsparcie Ukrainy. Tymczasem RegioJet oskarża Polskę o blokowanie ekspansji na rynku kolejowym.0:00 - Skrót najważniejszych informacji0:51 - Akty dywersji wymierzone w kolej2:38 - RegioJet rośnie w siłę i oskarża Polskę4:05- Najważniejsze informacje z polskiej gospodarki4:56 - Najważniejsze informacje ze światowej gospodarki9:26 - Na co idą pieniądze z uprawnień do emisji CO210:43 - Dane z rynków i kalendariumKup subskrypcję „Rzeczpospolitej” pod adresem: czytaj.rp.pl

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut, săptămâna trecută, un schimb de opinii cu membrii Comisiei Agri a Parlamentului European, axat pe teme precum finanțarea agriculturii, strategia privind reînnoirea generațională și simplificarea politicii agricole comune în actualul exercițiu financiar. Europarlamentarii vor să se asigure că agricultura europeană va fi adecvat finanțată prin bugetul PAC după 2027 și că sunt create condiții suficiente pentru atragerea tinerilor în sector. Hansen a spus, în timpul dezbaterii, că așteptările și solicitările Parlamentului European sunt ascultate cu atenție de Comisia Europeană. „Noi luăm părerea dumneavoastră în serios”, a spus el. De asemenea, a asigurat că poziția fermierilor și îngrijorările exprimate de aceștia în timpul vizitelor de lucru, efectuate în statele membre pe parcursul anului, contează în acțiunile Executivului european. Până în prezent, Hansen a vizitat ferme din 25 de state membre și a purtat discuții cu reprezentanții agricultorilor locali, iar până la sfârșitul lunii în curs își propune să ajungă în Ungaria și Slovacia și să finalizeze, astfel, periplul european promis la începutul mandatului. Reforma propusă de Comisia Europeană pentru politica agricolă după 2027 este în dezacord cu majoritatea legiuitorilor de la Bruxelles. Ei se tem că unirea bugetului regional cu cel agricol într-un singur fond gestionat de guvernele naționale va vicia piața unică, dând o lovitură concurenței loiale, și amenință că, dacă acest plan nu se va modifica, vor bloca următorul buget al UE. Întâlnirea programată pentru luni, 10 noiembrie, între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului Uniunii Europene, premierul danez Mette Frederiksen, este privită de presa europeană ca o încercare de detensionare a relațiilor interinstituționale și sunt așteptate concesii din partea Executivului european.   Şapte state UE vor extinderea tarifelor pentru produsele ruseşti. Îngrăşămintele sunt vizate Șapte state din nordul și estul Uniunii Europene, printre care și Germania, cer extinderea tarifelor suplimentare pentru mai multe produse rusești, inclusiv îngrășămintele pe bază de potasiu, și recomandă Comisiei Europene să vină cu o propunere în acest sens. Apelul lansat în 4 noiembrie este susținut de Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia, potrivit publicației Politico. Ambasadorii țărilor membre la Uniunea Europeană au analizat scrisoarea săptămâna trecută și intenționează să prezinte subiectul miniștrilor comerțului la următoarea lor reuniune din 24 noiembrie. Dacă inițiativa câștigă un sprijin mai larg până atunci, scrie Politico, este posibil să fie discutată și cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, care a fost invitat la reuniunea de la Bruxelles. Subiectul rămâne însă controversat în Uniune, din cauza intereselor economice diferite. Mai multe țări vor să păstreze accesul la materii prime ieftine pentru industriile lor, cum ar fi fierul și oțelul, produse vizate în apelul celor șapte state; altele susțin că astfel de măsuri se încadrează în politica de sancțiuni. Reamintim că Bruxelles-ul a impus de anul trecut tarife vamale suplimentare pentru exporturile rusești de cereale și din iulie anul curent pentru îngrășămintele pe bază de azot.   Președintele Franței susţine UE-Mercosur, fermierii reacţionează Deschiderea președintelui Franței, Emmanuel Macron, față de acordul UE-Mercosur stârnește indignare în Hexagon, notează euractiv.com. În urma unei întâlniri de săptămâna trecută între președintele francez și omologul său brazilian, Macron a sugerat că Franța ar putea sprijini acordul, cu condiția ca țările blocului sud-american să accepte garanțiile propuse de Uniunea Europeană, iar după discuțiile la care a participat și președinta Comisiei Europene s-a declarat „destul de optimist” cu privire la rezultatul negocierilor. Schimbarea de opinie a lui Emmanuel Macron a declanșat un val de nemulțumiri în mediul agricol francez, dar și printre politicieni, care l-au acuzat fie de „trădare”, fie de „capitulare” în fața Bruxelles-ului. Chiar ministrul francez al agriculturii, Annie Genevard, a reacționat, subliniind că standardele de producție egale rămân o linie roșie și că deși au existat progrese, acestea nu sunt suficiente. Potrivit sursei citate, opoziția din Franța nu va avea însă un impact semnificativ asupra ratificării acordului. Pe fondul tensiunilor globale în creștere, Comisia Europeană și-a propus să diversifice comerțul Uniunii Europene și speră ca acordul cu statele sud-americane să se finalizeze în decembrie, când este programată și ratificarea de către statele membre.   Valoarea producţiei agricole scade pentru al doilea an consecutiv în UE Valoarea producției agricole din Uniunea Europeană s-a redus în 2024 cu 0,9%, față de 2023, până la 532 de miliarde de euro, pe fondul unei ușoare creșteri a volumului producției și al scăderii prețurilor pentru bunuri și servicii agricole. 2024 a fost al doilea an consecutiv de scădere, după vârful din 2022, a anunțat biroul european de statistică vineri, 7 noiembrie. Jumătate din valoarea producției agricole europene a provenit din culturi, puțin peste două cincimi au provenit din sectorul zootehnic și al produselor de origine animală, iar restul a reprezentat aportul serviciilor agricole și activităților secundare. Din cele 27 de state membre, 15 au înregistrat valori mai mari. Rate de creștere ridicate au fost în Irlanda (+8,9%), Croația (+8,8%) și Suedia (+5%), în timp ce scăderi pronunțate s-au consemnat în Franța (-9%), România (-8,5%) și Bulgaria (-8%), menționează Eurostat.  

Poslanci většinových frakcí v Evropském parlamentu se pokusili prosadit svou autoritu při schvalování sedmiletého rozpočtu Evropské unie tím, že dosti rozhodně odmítli červencový návrh Evropské komise. Hodili však ručník do ringu, jakmile jim předsedkyně komise Ursula von der Leyenová vyšla jen trošku vstříc.

Die Ukraine wird von einem großen Korruptionsskandal erschüttert, auch enge Vertraute von Präsident Selenski sind darin verwickelt. Die Hintergründe beleuchtet der schweizerisch-russische Journalist Alexander Peske. Ursula von der Leyen plant, einen neuen EU-Geheimdienst aufzubauen. Über das Vorhaben sprechen wir mit dem Journalisten und Dokumentarfilmer Dirk Pohlmann. Dem deutschen Staat geht in vier Jahren das Geld aus, meint die Wirtschaftsweise Veronika Grimm. Droht Deutschland eine neue Finanzkrise? Hören Sie dazu die Einschätzung des Journalisten und Historikers Klaus-Rüdiger Mai. Im Kommentar von David Boos geht es schließlich um die E-Mails des Sexualstraftäters Jeffrey Epstein.

Se schimbă echilibrul politic în Parlamentul European? După luni agitate, care au început odată cu învestirea noii comisii Von der Leyen, tema revine puternic în actualitate. Aceasta, după ce joi, Partidul Popular European (PPE) a reușit să treacă pachetul de simplificare birocratică, propus de Comisie, cu voturile dreptei eurosceptice. Partenerii tradiționali de coaliție au fost lăsați pe dinafară. După cum constată Euractiv, rezultatul pune la îndoială majoritatea parlamentară din spatele președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și marchează un pas înainte în coordonarea dintre centrul politic al UE și extrema dreaptă din Parlament. Rezultatul evidențiază disponibilitatea PPE de a-și abandona aliații tradiționali din coaliția de centru, notează și Politico. Pe scurt: votul de joi a vizat reducerea drastică a obligațiilor companiilor de raportare a amprentei carbon. De asemenea, au fost eliminate planurile obligatorii de tranziție climatică pentru companii, în conformitate cu obiectivele UE și ale Acordului de la Paris. Un număr de 382 de deputați europeni au votat pentru, 249 au fost împotrivă și 13 s-au abținut. Pachetul de simplificare a fost propus de Comisia Europeană în februarie, în cadrul eforturilor de creștere a competitivității economiei blocului.   Inițiativa a fost intens negociată în cadrul coaliției majoritare, alcătuită din PPE de centru-dreapta, social-democrații (S&D, centru-stânga), liberalii centriști din Renew și grupul Verzilor. Negocierile nu au înaintat deloc, așa că PPE a privit către dreapta și a reușit să treacă legea cu ajutorul conservatorilor dar și al grupurilor din dreapta eurosceptică - Patrioții și Europa Națiunilor. Însă și unii liberali au votat în favoarea modificărilor. O agendă ”trumpistă”? Imediat după vot, grupul PPE și-a arătat satisfacția, postând pe pagina sa că și-a respectat promisiunile. ”Astăzi este o zi bună pentru întreprinderile și competitivitatea europeană. Astăzi am dat rezultate. Am readus competitivitatea pe ordinea de zi și am demonstrat că Europa poate fi atât sustenabilă, cât și competitivă”, a declarat deputatul european Jörgen Warborn, negociator principal al Parlamentului pentru acest dosar. Cu totul altfel se văd lucrurile din zona de centru-stânga. Ana Catarina Mendes, vicepreședinta S&D, a deplâns faptul că PPE a trecut pachetul legislativ prin colaborarea cu extrema dreaptă eurosceptică. ”Făcând echipă cu extrema dreaptă, aceștia implementează o agendă trumpistă fără reguli și obligații, demontând standardele UE și modelul nostru de societate”. Ea spune că s-ar fi putut găsi un compromis bun ”între simplificare și protejarea cetățenilor”, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza popularilor europeni.   ”PPE trebuie să se întrebe dacă dorește cu adevărat să se lege de forțe de extremă dreaptă pentru câștiguri pe termen scurt”, a avertizat reprezentanta socialistă. Pachetul legislativ urmează să intre acum în procedura de mediere cu Consiliu. În timp ce consecințele politice urmează să se facă vizibile în Parlamentul European. Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Poslanci většinových frakcí v Evropském parlamentu se pokusili prosadit svou autoritu při schvalování sedmiletého rozpočtu Evropské unie tím, že dosti rozhodně odmítli červencový návrh Evropské komise. Hodili však ručník do ringu, jakmile jim předsedkyně komise Ursula von der Leyenová vyšla jen trošku vstříc.Všechny díly podcastu Názory a argumenty můžete pohodlně poslouchat v mobilní aplikaci mujRozhlas pro Android a iOS nebo na webu mujRozhlas.cz.

De humanitaire ramp in Soedan wordt groter en groter. De burgeroorlog tussen het Soedanese leger en de Rapid Support Forces (RSF) kost aan steeds meer mensen het leven. De herinneringen gaan terug naar de genocide in de westelijke regio Darfur van 2003. De inzet zijn dit keer grondstoffen zoals goud. Te gast is Sophie van Leeuwen, Afrika-correspondent voor RTL Nieuws. Luister ook | Oekraïne gaat wapens exporteren: 'Het slagveld is hun testveld' Dat de RSF zo succesvol is heeft vooral te maken met de steun die de rebellengroep krijgt van de Verenigde Arabische Emiraten. Tegelijkertijd hebben ook Rusland en China er grote belangen en wordt de druk op Amerika opgevoerd om eventueel in te grijpen. Lees ook | Oekraïne wil op informele EU-top huiswerk laten zien, onder andere op corruptiedossier Europa zit in zijn maag met corruptieschandaal in Oekraïne De Europese Commissie noemt het corruptieschandaal in Oekraïne zeer ongelukkig. Naar verluidt zou er met zo'n 100 miljoen dollar zijn gefraudeerd in de energiesector. Europa-verslaggever Geert Jan Hahn legt uit wat dit schandaal betekent, maar dat het ook goed is dat zoiets naar buitenkomt, op weg naar het Oekraïense EU-lidmaatschap. Luister ook | De toekomst van Europese spionage is nu - 11 november 2025 Von der Leyen wil machtspositie verstevigen met eigen inlichtingendienst Ursula von der Leyen denkt eraan om een eigen inlichtingendienst op te tuigen om de geopolitieke uitdagingen het hoofd te kunnen bieden. Dat heeft haar woordvoerder bevestigd na berichtgeving van de Financial Times. Volgens VVD-Europarlementariër is dit een slecht idee. Volgens hem dubbelt het te veel met wat er al is qua Europese inlichtingen en verstevigt het enkel de machtspositie van Von der Leyen. Lees ook | Langste shutdown VS ooit officieel ten einde De shutdown is voorbij (voor nu) | Postma in Amerika Na 43 dagen is de shutdown voorbij, maar een nieuwe deadline doemt alweer op. Hoe deze deal er is gekomen legt Amerika-correspondent Jan Postma uit, die ook zag dat Trump geen enkele vraag wilde beantwoorden over de beëindiging van die shutdown, want het ging maar over één man: Jeffrey Epstein.See omnystudio.com/listener for privacy information.

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Temele ediției: - Republica Moldova are din aceasta luna Birou al Paralamentului European la Chisinau. La inugurare a participat si presedinte Parlamentului European Roberta Metsola. Despre mesajele transmise în cadrul vizitelor la Chișinău din ultima săptămână a Robertei Metsola și a comisarei pentru extindere Marta Kos, Larisa Bernaschi a discutat cu Tana Foarfa, director Executiv Europuls. Aceasta mai spune că Planul de creștere de 1,9 miliarde euro oferit de UE Republicii Moldova este similar cu PNNR-ul primit de România în 2020. - Un reportaj de la corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, despre bărbații care sparg stereotipul că în educație pot lucra doar femei. - Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, o strategie prin care UE intensifică combaterea ingerințelor străine. - România pledează pentru ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. Știrile zilei: Evenimentul zile este vizita la București a noului prim-ministru moldovean Alexandru Munteanu. În cursul dimineţii, şeful Guvernului de la Chişinău a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Ulterior, el se întâlnește cu preşedinţii Senatului, Mircea Abrudean, şi cu cel al Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, la Parlament. Ceremonia oficială a primirii de către premierul Ilie Bolojan este programată la ora 11:30, la Palatul Victoria. Cei doi prim-miniştri vor avea o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii în plenul celor două delegaţii oficiale, la finalul cărora vor susţine declaraţii comune de presă. În cursul după-amiezii, premierul moldovean va fi primit la Palatul Elisabeta de Custodele Coroanei, Margareta, şi de Principele Radu. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Ilie Bolojan şi Alexandru Munteanu vor discuta pe teme şi proiecte de interes comun ale celor două ţări, în contextul geostrategic actual. *** O vizită de lucru la Chișinău au avut ieri președinții Comisiei pentru apărare și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă din Senatul României, Nicoleta Pauliuc și Titus Corlățean. Șefa grupului parlamentar majoritar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a declarat într-o postare pe Facebook că „România promovează cauza Republicii Moldova în toate capitalele europene. Cu această susținere fermă vocea Chișinăului este auzită, iar drumul către UE este mai ușor”.  Întâlnirile de la Chișinău au vizat aprofundarea cooperării în domenii cheie pentru securitatea și stabilitatea Republicii Moldova, precum parcursul european, energia, infrastructura, securitatea cibernetică, notează un comunicat al Ministerului de Externe moldovean. *** Republica Moldova va fi inclusă în Scutul european pentru democrație, anunțat  Comisia Europeană, un set de măsuri concrete pentru capacitarea, protejarea și promovarea unor democrații puternice și reziliente în întreaga Uniune Europeană. Totodată, a fost lansată și Strategia UE pentru societatea civilă, care urmărește o implicare mai puternică și protecția organizațiilor societății civile. „Aceasta este puterea Europei și trebuie să ne sporim capacitatea colectivă de a o proteja în orice moment”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite MOLDPRES. Prin intermediul Scutului european pentru democrație, Comisia Europeană își va intensifica eforturile de combatere a manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Reprezentanțele și delegațiile UE din străinătate vor fi consolidate, iar parteneriatele vor fi mobilizate pentru a răspunde acțiunilor externe de manipulare a informațiilor și dezinformare. *** Premierul român Ilie Bolojan a declarat la o întâlnire cu ambasadorii UE că România își dorește ca Republica Moldova să poată începe cât mai curând negocierile de aderare la UE. „Este nevoie de soluții astfel încât Republica Moldova, dar și Ucraina, să deschidă, cât mai curând posibil, clusterele din cadrul negocierilor de aderare la UE”, a declarat Bolojan, în contextul lansării Pachetului de Extindere 2025 de către Comisia Europeană.

The lurch rightwards in our politics has brought a wave of disinformation and discrimination against lesbian, gay, bisexual, trans and intersex people.As well as exacerbating prejudice, the anti-LGBTIQ+ campaigns, many supported by US evangelicals and Russian oligarchs, foment social divisions and aim to weaken liberal democracy. That's why the new era of bigotry should be seen as a strategic threat for Europe, former Irish Prime Minister Leo Varadkar explains in this episode. Leo is currently a Senior Fellow for the Global LGBTQI+ Human Rights Program at the Carr-Ryan Center for Human Rights at the Harvard Kennedy School. He stepped down as Taoiseach last year after serving two terms and making history as Ireland's first openly gay head of government.Among Leo's current concerns: how US diplomats and corporate executives who formerly supported LGBT rights have changed position or melted away, leaving regions like Central and Eastern Europe especially vulnerable."The fact that America is withdrawing from that space has left it open to Russia," says Leo. "That's where I think the European Union needs to come in and needs in many ways I think to fill the space of the Americans."A particular focus is Hungary, the EU state that is the subject of what Rémy Bonny, executive director of Forbidden Colours, calls the largest human rights lawsuit in the bloc's history.That lawsuit concerns a so-called child-protection law that censors inclusive sex education, equates LGBTI lifestyles with pedophilia, blocks adoption for LGBTI couples, and restricts content in media and advertising.A top advisor has already issued a preliminary finding against Hungary and the Court of Justice of the EU is expected to reach a verdict next year.A definitive ruling against Hungary "can't go without a meaningful response" from EU authorities, says Leo. "The treaties are worth nothing if that's the case."When it comes to EU politics, Leo encourages a return to centrist leadership rather than reliance by his political family, the center-right European People's Party, on the possibility of majorities with the far right."I much prefer us being in alliance with Liberals and Social Democrats and Greens."Leo also critiques fellow conservative Ursula von der Leyen, the president of the European Commission, for saying "too little, too late" about homophobia in Hungary — and about Israel's conduct of the war in Gaza.Even so von der Leyen does "come around to the right position eventually, which is better than the reverse."As for Donald Trump, who Leo met several times as Taoiseach, the US president is taking a far more hostile approach to LGBT rights compared to his first term. Whether Trump actually leaves office after 2027 general could come down to the US military."It's a dangerous time."Asked whether he could have done more as Taoiseach to regulate the giant US tech companies that have bases in Ireland, Leo says he oversaw stepped up enforcement during his time in office. There was however a wider failure, where tech companies still are shielded from liability for the illegal and highly polarizing content hosted on their platforms."We allowed them to really get away with this idea that they're not publishers" and "that wasn't right," says Leo, who says he supports a crackdown on algorithms that amplify hate and toxicity.Support the show

Ursula von der Leyen will einen besseren Zugriff auf Erkenntnisse von Geheimdiensten und dafür Fachleute in ihre EU-Kommission holen. Die Pläne sorgen in Brüssel nicht nur für Begeisterung.

Predsednica Evropske komisije Ursula von der Leyen bo danes pod pritiskom kritik in groženj z zavrnitvijo v Evropskem parlamentu zagovarjala predlog sedemletnega proračuna Unije. V 2 tisoč milijard evrov vrednem proračunu obljublja popravke in več vpliva regijam ter parlamentu. Ostali poudarki oddaje: Države na podnebni konferenci skušajo premagati vrzel med pariškim sporazumom in zdajšnjimi zavezami Med obiskom vlade na severnem Primorskem tudi o postavitvi tehnološkega parka pri Ajdovščini V ljubljanskem Cankarjevem domu se začenja največji filmski festival pri nas - Liffe

La Liga Nacional de Fútbol Profesional organiza partidos de primera división y segunda, uno de ellos femenino, con horarios que no coincidirán. El Real Madrid juega contra el Rayo y el Barcelona contra el Celta. Se celebra el Gran Premio de Brasil de Fórmula 1, con Alonso en la 11ª posición y Sainz en la 15ª. La tragedia en Tenerife deja tres muertos y quince heridos por fuertes olas. Miguel Ángel Gallardo, líder del PSOE en Extremadura, está tranquilo tras conocerse la fecha del juicio por prevaricación y tráfico de influencias, acusando a María Guardiola de buscar beneficio personal. La presidenta de la Comisión Europea, Ursula von der Leyen, busca la aprobación de los presupuestos de la Unión Europea para 2028, enfrentando oposición por recortes agrícolas. Jacinto Moreno relata su rechazo en la sección de deportes de COPE, atribuyéndolo a su forma de hablar y a una supuesta "mafia" interna. Los niños comparten sus visiones sobre el espacio y el aterrizaje lunar.

En Capital Intereconomía hemos comenzado la jornada repasando las claves del día y la evolución de los mercados en Asia, Wall Street y Europa, en un contexto de cautela ante la falta de referencias macroeconómicas y la incertidumbre política en Estados Unidos. En el primer análisis de la mañana, Gustavo Martínez, gestor patrimonial y experto en bolsa, explicó que el mercado se mueve entre tres focos principales: la presión sobre el sector tecnológico, el temor a un nuevo “shutdown” en EE.UU. y las dudas sobre la política monetaria de la Fed. Martínez advirtió sobre la posible burbuja en el sector de la inteligencia artificial, aunque señaló que la energía se está consolidando como una de las grandes ganadoras de este ciclo, impulsada por la digitalización y la automatización industrial. El analista también se refirió al debate en torno al bonus de Elon Musk y a cómo la escasez de datos económicos, derivada del cierre de gobierno estadounidense, podría dificultar la próxima decisión de la Reserva Federal. En paralelo, los precios del oro suben por un dólar más débil y las apuestas por un recorte de tipos en diciembre. En la parte internacional, conversamos con María Canal, portavoz de la representación de la Comisión Europea en España, quien destacó la participación de Ursula von der Leyen en la COP30 de Brasil, donde la Unión Europea busca reforzar su compromiso climático y acelerar la transición energética. Canal recordó que la UE avanza hacia sus objetivos para 2030 y que apoyará las tecnologías limpias mediante nuevas ayudas estatales y financiación verde para impulsar la competitividad europea

Un articolo scottante sottolinea tutte le ambiguità del ruolo di Tether nell'attuale scenario economico e politico, denunciando la collusione di molti pseudo-bitcoiner e coniando un nuovo termine: CBDC by proxy.Inoltre: si avvicina la sentenza nel processo Wasabi wallet, la città di Londra difende il contante, congelati i conti dell'attivista anti Von Der Leyen, e i virus sulla shitchain di Ethereum potrebbero arrivare anche su bitcoin.It's showtime!

Beroendet av Kina för import av strategiska råvaror har länge varit ett orosmoln över Bryssel. Nu lanseras nya planer för att säkra försörjningen, men frågan är hur långt det räcker. Lyssna på alla avsnitt i Sveriges Radio Play. Handelskriget mellan Kina och USA har fått larmklockorna att ljuda allt högre i Bryssel om hur Kina dominerar den globala marknaden för kritiska råvaror. Det var i början av oktober som Peking drog i exportbromsen för sällsynta jordartsmetaller och även om det nu verkar som att Europa omfattas av en paus i exportstoppet så har frågan om Kinaberoendet blivit än mer akut för EU. I ett tal häromveckan lanserade kommissionsordföranden Ursula von der Leyen en ny slogan: ”ReSourceEU”. Von der Leyen menar att EU nu måste hitta nya sätt att säkra tillgången på kritiska råvaror och pekar på återvinning som en del av lösningen. Men hur långt räcker det? Ännu är det oklart om de nya planerna kommer backas upp av finansiering. Och vad är egentligen nytt från EU:s befintliga förordning om kritiska råvaror? Hör också om skrällen i det nederländska valet, där den vänsterliberala Europavännen Rob Jetten från partiet D66 ligger bäst till att lyckas bilda regering och bli landets nya premiärminister. Medverkande: Andreas Liljeheden, Brysselkorrespondent. Niklas Rossbach, analytiker vid Försvarshögskolan. Programledare: Parisa HöglundProducent: Therese Rosenvinge

Mira el boletín completo aquí: https://youtu.be/EU3WKXKZaNc En el boletín de hoy también hablamos de: ☢️ EEUU vuelve a ensayar armas nucleares Europa impulsa el euro digital con campaña masiva Von der Leyen provoca a Moscú con fondos rusos Trumpistas se refugian ante posibles disturbios El príncipe Andrés pierde títulos y palacio Comparte si sientes que los movimientos del poder ya no pueden ocultarse. #Trump #EuroDigital #VonDerLeyen #Rusia #Monarquía #MindaliaDespierta

The buzzword in Brussels is simplification. In reality it's a euphemism for sweeping deregulation and it marks a dramatic U-turn for the European Union. For decades, the EU prided itself on being a regulatory superpower, capable of extending its influence through protective and demanding regulation. That's now changing. A year ago Mario Draghi, the former president of the European Central Bank, dusted off the timeworn idea of cutting red tape. Draghi's message was eagerly embraced by many EU leaders, many from conservative and far-right parties, and many of them increasingly aligned with Trumpian ideas on blocking migrants, ignoring the environment and canceling overseas aid. Draghi's ideas have since snowballed. In the works are measures to water down laws on everything from technology and chemicals to farming and finance. Executing on those plans, and more, is European Commission president Ursula Von der Leyen. She's been using the deregulation mantra to deflect criticism from her far-right rivals and to placate US tech giants and Donald Trump and his threats to abandon Europe militarily. To be sure deregulation is having a moment. In Argentina, in India, and in the US where Elon Musk's DOGE dismantled entire agencies, almost certainly illegally, and where Russ Vought at Trump's budget office says wants to put civil servants in trauma. The approach in Europe is far less blunt and belligerent. But there are significant parallels according to Alberto Alemanno, the law professor at HEC Paris and the founder of The Good Lobby. Alberto sees an ideological and methodological alignment across the Atlantic that includes the sidelining of legislators, the privileging of executive fiat, and the possible DOGE-style downsizing of the European Commission. Alberto also warns that von der Leyen is "pushing towards illegality" by bundling together deregulatory measures in so called omnibus laws that bypass the usual channels of evidence-based policymaking and of democratic consent. The European Ombudsman, Teresa Anjinho, has opened an investigation into the omnibus process. But her opinions are non-binding. Meanwhile EU governments are pushing for continuous rollbacks, and von der Leyen has promised to deliver. But there is a deeper unease here, that simplification is not just about deregulation, or pandering to Trump, or the far right, rather that simplification will end up undermining the capacity and legitimacy of EU administration itself. A pair of US academics have described this phenomenon as ungoverning, discrediting institutions and the machinery of government and creating circumstances where enforcement and the rule of law suffer and authoritarians can thrive. Alberto doesn't see the quite the same deliberate campaign in Europe as in the US. But he warns that von der Leyen's willingness to take a chainsaw to previously agreed laws — and to act as little more than the executor of member states' demands — is a kind of dereliction of duty that risks permanently weakening the Union at a moment when many Europeans are looking for answers beyond national borders. As Alberto puts it: the EU is becoming ungoverned — by its own political class.Support the show

A single question can power a lifetime of work: Why do I make art? Ty and Nathan sit with Ursula Von Rydingsvard's stark and generous answers—woven from anxiety, labor, faith in process, and the stubborn hope that making can heal—and use it as a mirror for our own practices. From the first splinter to the last pass of the saw, we look at how big work invites big stakes, why the best days feel like discovery, and how the studio becomes a container strong enough to hold whatever we bring into it.We dig into the creative toggle between object and process: when materials feel right but the method frays, and when the method sings but the object won't land. That friction is feedback, not failure. Ursula's line about having confidence in the possibility of seeing the work through reframes ambition without guarantees—an artist's version of resilience. We also talk about self-doubt as a companion rather than an enemy, and how studying our heroes deeply—films, books, museum visits—feeds our own artistic DNA without imitation.There's a human infrastructure behind monumental art. Ursula's assistants form another kind of family, proof that leadership in the studio is its own craft. We reflect on daily rhythm, showing up without perfect conditions, and making pieces that may outlive us—which is how work reaches into the future. The conversation edges into generational pain and the unanswerable questions art dares to hold. Answers are rare; presence is everything. If you've ever needed permission to trust the process and keep going, consider this your sign.If this resonated, follow the show, share it with a friend who needs a creative nudge, and leave a quick review—tell us your “why” so we can feature it in a future Q&A.Make sure to check out "Art from the Outside" and the amazing interview they had with Ursula: Spotify    AppleSend us a message - we would love to hear from you!Make sure to follow us on Instagram here:@justmakeartpodcast @tynathanclark @nathanterborg Watch the Video Episode on Youtube or Spotify, https://www.youtube.com/@JustMakeArtPodcast

¡Vótame en los Premios iVoox 2025! Giorgia Meloni acaba de cumplir tres años en el cargo, un hito notable en un país como Italia, caracterizado desde hace décadas por la inestabilidad política y los gobiernos efímeros. Desde el final de la segunda guerra mundial sólo Silvio Berlusconi ha conseguido superar los tres años en el Palazzo Chigi. Si Meloni se mantiene otros diez meses más le igualará. Es muy posible que así sea porque goza de una posición sólida, su popularidad está por encima del 40%, un porcentaje de aprobación mucho más elevado que el de Emmanuel Macron, Keir Starmer o Pedro Sánchez. Italia, antes un dolor de cabeza para Bruselas por sus vaivenes políticos y económicos, es ahora todo un modelo a seguir. En estos tres años Meloni ha reducido el déficit público a la mitad, los rendimientos de los bonos a 10 años han bajado hasta situarse a la par de los de Francia, y el desempleo ha pasado del 8% al 6%, lo que está animando la recaudación fiscal. En septiembre la agencia Fitch mejoró la calificación crediticia del país precisamente por eso, porque el cuadro macroeconómico pinta mejor que el de otros países europeos. Sólo la monstruosa deuda pública, del 137% sobre PIB, ensombrece el panorama. Meloni se las ha apañado para transformar en muy poco tiempo la imagen internacional de Italia, especialmente si lo comparamos con el caos político en el que se han sumido sus vecinos franceses, que coleccionan primeros ministros, protestas callejeras y mociones de censura en el parlamento. La coalición de Meloni, que ganó en 2022 con el 44% de los votos, mantiene su ventaja en las encuestas. Esto es así porque ha sabido equilibrar su base electoral más dura con cierto pragmatismo que tranquiliza a los moderados y a Bruselas. Aunque en el pasado, cuando estaba en la oposición, criticaba sin piedad a la Unión Europea, ahora prioriza el control del déficit y ha desarrollado una relación muy constructiva con Ursula von der Leyen. En el interior da satisfacción a sus votantes con medidas típicamente conservadoras como los límites que ha impuesto al aborto pero sin derogar la ley de 1978, ha convertido en delito la gestación subrogada y ha endurecido las penas contra quienes atenten contra la policía. Su política migratoria no es tan agresiva como se esperaba, pero ha reducido las llegadas gracias a un acuerdo con Túnez, que la Unión Europea ha firmado en su nombre. Eso sí, su plan de procesar las solicitudes de asilo en Albania no ha terminado de salir. Sus críticas al Pacto Verde de la UE han encontrado eco en otras partes de Europa, especialmente en Alemania, donde el canciller Friedrich Merz se ha convertido en su aliado. Su éxito es innegable, pero tiene por delante algunos escollos como el problema del raquítico crecimiento económico de Italia. La economía no se ha recuperado del todo del impacto de la pandemia y la inflación que le siguió. Sus aliados de la Liga le buscan algunos problemas en el extranjero, pero ha conseguido domar a Matteo Salvini y ponerle esencialmente a su servicio. Por suerte para ella la oposición de izquierda está dividida y desconectada de las preocupaciones del italiano medio. Su sentido práctico quizá no apasione a la mayoría, pero si parece convencerles. Es quizá la opción menos mala posible y eso mismo es lo que hace que se mantenga en el poder. En La ContraRéplica: 0:00 Introducción 3:54 Por qué gusta Meloni 32:45 Premios iVoox - https://premios.ivoox.com/ 35:10 Trump y Milei 42:10 La caída de AWS 48:53 Cuba: infierno o paraíso - https://diazvillanueva.com/cuba-infierno-o-paraiso · Canal de Telegram: https://t.me/lacontracronica · “Contra el pesimismo”… https://amzn.to/4m1RX2R · “Hispanos. Breve historia de los pueblos de habla hispana”… https://amzn.to/428js1G · “La ContraHistoria del comunismo”… https://amzn.to/39QP2KE · “La ContraHistoria de España. Auge, caída y vuelta a empezar de un país en 28 episodios”… https://amzn.to/3kXcZ6i · “Contra la Revolución Francesa”… https://amzn.to/4aF0LpZ · “Lutero, Calvino y Trento, la Reforma que no fue”… https://amzn.to/3shKOlK Apoya La Contra en: · Patreon... https://www.patreon.com/diazvillanueva · iVoox... https://www.ivoox.com/podcast-contracronica_sq_f1267769_1.html · Paypal... https://www.paypal.me/diazvillanueva Sígueme en: · Web... https://diazvillanueva.com · Twitter... https://twitter.com/diazvillanueva · Facebook... https://www.facebook.com/fernandodiazvillanueva1/ · Instagram... https://www.instagram.com/diazvillanueva · Linkedin… https://www.linkedin.com/in/fernando-d%C3%ADaz-villanueva-7303865/ · Flickr... https://www.flickr.com/photos/147276463@N05/?/ · Pinterest... https://www.pinterest.com/fernandodiazvillanueva Encuentra mis libros en: · Amazon... https://www.amazon.es/Fernando-Diaz-Villanueva/e/B00J2ASBXM #FernandoDiazVillanueva #meloni #italia Escucha el episodio completo en la app de iVoox, o descubre todo el catálogo de iVoox Originals

Die EU-Kommission erstellt einen neuen Rohstoffplan, der vor allem die Abhängigkeit von Chinas Dominanz bei Seltenen Erden reduzieren soll. Der Plan umfasst das Recycling von Materialien innerhalb der EU, gemeinsame Einkäufe und Investitionen in internationale Projekte.

U.S. President Trump ceases all trade talks with Canada following an advertising campaign using former U.S. president Ronald Reagan to critique the current administration's tariff policy. In Brussels, EU leaders fail to agree on the use of frozen Russian assets to bolster Ukraine's war effort but European Commission President Ursula Von Der Leyen says the bloc will continue to increase pressure on Moscow. Chinese and Indian state-backed firms are reportedly adjusting their energy policies in the wake of new U.S. sanctions on Russian oil. We hear from the U.S. ambassador to the EU, Andrew Puzder, who says President Trump's efforts to end the Ukraine conflict are genuine.See Privacy Policy at https://art19.com/privacy and California Privacy Notice at https://art19.com/privacy#do-not-sell-my-info.

Herzlich willkommen zu Ihrem morgendlichen Newsletter! Xi Jinping steht unter Druck. Kommt die große „Säuberung“ nach dem Plenum? Zudem steht die Frage, ob Deutschlands Heizungsgesetz abgeschafft wird, weiter im Raum. Und: Kommissionspräsidentin Ursula von der Leyen hat in Brüssel ihr Konzept für ein „verteidigungsfähiges Europa“ vorgelegt.

EU-Kommissionspräsidentin Ursula von der Leyen hat ein weitreichendes Verteidigungspaket vorgestellt. Es soll Europa bis 2030 „verteidigungsfähig“ machen – mit Drohnenabwehr, verstärkter Ostflanke, einem gemeinsamen Luftschutzsystem und einem Verteidigungsschild im Weltraum.

Október 15-én az Ingában tartottunk élő podcastfelvételt visszatérő vendégeinkkel, Takácsy Dorka Oroszország-szakértővel, és Takács Márk katonai szakértővel, a Magyar Honvédség volt századosával, ahol Franciaországtól Kínáig beszélgettünk a nemzetközi politika aktualitásairól. A beszélgetés podcast formátumban is meghallgatható: A tartalomból:01:00: Donald Trump nem kapott Nobel-békedíjat, és a Time magazin címlapjára rakott fotójával sem elégedett. Miért fontos az oroszoknak, hogy hirtelen megcirógassák az amerikai elnök lelkét? 04:26. Tomahawk-gyorstalpaló. 09:08: A nukleáris fenyegetés vörös vonal? 10:07: A számtalan orosz vörös vonal evolúciója. 13:23: Közeleg a tél. Ha közeleg a tél, akkor menetrendszerűen növekednek az energetikai infrastruktúra elleni támadások. De most tényleg pusztítóbbak ezek, mint korábban? 16:30: Üzemanyag-problémák Oroszországban. Deja-vu percek: élelmiszerinfláció, ársapkák és a KATA eltörlése (mármint nem nálunk, hanem Oroszországban). 21:30: Kínai kémműholdak Lviv rakétázásakor, kínai drónok és alkatrészek mindkét félnél. 26:30: Oroszország szépen becsúszott Kína alá, az orosz állampolgárok erről csak a propaganda valósághajlítása után értesülnek. Kína jó, a csúnya Nyugat rossz! 33:46: Nem rossz könyvek crossover: disztópikus orosz regények az orosz-kínai egyesülés utáni pokoli életről. 35:27: Egy másik disztópia: az európai fegyverkezés göröngyös útja. 41:54: Aki magyar akar maradni, az szavazzon Orbán Viktorra, aki nem akar magyar maradni a szavazzon Ursula von der Leyenre, de akkor Ursula von der Leyen lesz. Ez most vicc vagy egy örökbecsű bölcsesség? 45:08: Gyakoribbá válhat a látványos orosz kiállás a választásokhoz közeledve? 47:42: Mi kerül ennyire nagyon-nagyon-nagyon sokba egy rakétán? Nézői kérdések:50:29: Helyes lehet az a percepció, hogy ha az ukránok elég hosszú ideig folytatják az orosz olajiparnak a támadását, akkor belátható időn belül vége lehet ennek a háborúnak? 52:57: Mennyire elképzelhető, hogy Európában kicsit kevesebb pénz jut nyugdíjra, mert rakétákra fejlesztünk? 56:35: Van még olyan ország, amelyik megközelítőleg olyan befolyással és fontossággal bír Oroszország számára, mint Kína? 59:00: Van olyan harcjármű Európában, amit futószalagon lehetne gyártani, mint a régi időkben, és oda lehetne adni az ukránoknak? A szervezettség és a szürkeállomány fontosssága. 01:03:21: Van az euroatlanti világnak lehetősége arra, hogy az orosz hátországot masszírozza olyan szándékkal, hogy vagy meggyengüljön vagy megroppanjon és ugyanerre van-e lehetőség ilyen hibrid információs műveletekkel a hadsereg a moráljának a rombolására? 01:09:12: Számszerűen mit tudunk mi a szemben álló erőkről? Hogy fejlődik az ukrán hadsereg parancsnoksága? 01:15:58: Totálisabb háború fele megyünk? A légvédelmek meggyengülése miatt már hatásosabb támadni egymás finomítóit? 01:19:05: Melyik társadalom az ütésállóbb? Az orosz vagy az ukrán? 01:24:28: Miért gondoljuk azt, hogy az oroszok az ukrajnai tapasztalatokkal a birtokukban most Európát akarják megtámadni? Mi most erre készülünk, de miért? Az oroszok nem fogják úgy félreismerni az európai társadalmakat, ahogy tették Ukrajnával. A kis zöld emberkék már az észt határon vannak. 1:31:45: Mit érdemes tudni az ukrán belpolitikáról? Sorozatajánló, ahol a vicceket és mások nyomorát is érteni fogjuk: A nép szolgája. A főszerepben: Volodimir Zelenszkij. 1:41:14: Mit gondolunk arról, hogy Európát megtámadja Oroszország, de az USA azt mondja, hogy mégsem jön segíteni?See omnystudio.com/listener for privacy information.

Ursula von der Leyen hat den Fahrplan der EU-Kommission zur Luftraum-Verteidigung vorgestellt. Im Mittelpunkt stehen vier Vorzeigeprojekte.

Il piano di Ursula von der Leyen per lo scudo spaziale europeo, tra droni, missili e satelliti, con Marco Bresolin, corrispondente della Stampa da Bruxelles. Vietata anche alle scuole medie l'educazione sessuo-affettiva, decisivo un emendamento leghista. Sentiamo Celeste Costantino, Vicepresidente della Fondazione Una Nessuna Centomila, co-autrice di "Senza legge. Perché l'educazione sessuo-affettiva è una questione politica" (Tlon). Le ultime sulla Manovra con Gianni Trovati de Il Sole 24 Ore.

Vous aimez notre peau de caste ? Soutenez-nous ! https://www.lenouvelespritpublic.fr/abonnementUne émission de Philippe Meyer, enregistrée en public à l'École alsacienne le 5 octobre 2025.Avec cette semaine :Jean-Louis Bourlanges, essayiste, ancien président de la Commission des Affaires étrangères de l'Assemblée nationale.David Djaïz, entrepreneur et essayiste.Antoine Foucher, consultant, spécialiste des questions sociales, auteur de Sortir du travail qui ne paie plus.Lucile Schmid, présidente de La Fabrique écologique et membre du comité de rédaction de la revue Esprit.LE PROJET DE BUDGET DE LECORNUUne première version du projet de loi de finances pour 2026 a été transmise jeudi pour avis au Haut conseil des finances publiques. La transmission de ce projet de loi marque le coup d'envoi du processus de discussion du budget. Le Haut conseil, un organisme indépendant placé auprès de la Cour des comptes, disposera ensuite de sept jours pour rendre son avis, destiné à être rendu public lors de la présentation formelle du budget par le gouvernement. Le texte devrait être déposé à l'Assemblée nationale au plus tard le 13 octobre, de façon que le Parlement dispose des 70 jours prévus par la Constitution pour en débattre.Le même jour, à la veille des rencontres organisées à Matignon avec le Parti socialiste et le Rassemblement national, l'entourage de Sébastien Lecornu a laissé fuiter quatre pistes de soutien au pouvoir d'achat en précisant toutefois que « rien n'est arbitré ». Il s'agirait de favoriser davantage les heures supplémentaires par une défiscalisation et un allègement des charges sociales ;d'alléger l'impôt sur le revenu des couples modestes : en améliorant le mécanisme de « décote », afin de l'aligner sur l'avantage accordé aux célibataires touchant des montants équivalents. De défiscaliser à nouveau les «primes Macron » les primes des salariés gagnant moins de trois fois le SMIC en 2026. D'encourager les dons familiaux en direction des jeunes générations.Selon le journal Les Échos, le projet de budget inclurait une « année blanche » comprenant le gel du barème de l'impôt sur le revenu et de toutes les pensions de retraite, ainsi que le relèvement du taux du « prélèvement forfaitaire unique » sur les revenus du capital. L'augmentation de la flat tax jusqu'à 36%, rapporterait 1,5 milliard d'euros. Le texte devrait comporter une mesure anti-optimisation centrée sur les holdings, certains contribuables très aisés y stockant de l'argent afin d'échapper à l'impôt. Des mesures seraient également en préparation pour lutter contre l'optimisation des Pactes Dutreil, cet outil fiscal conçu pour réduire la fiscalité des transmissions et donations des entreprises afin de préserver l'outil productif. Quant à la surtaxe d'impôt sur les sociétés, elle serait reconduite d'un an, mais son taux serait divisé par deux par rapport à celui appliqué en 2025. Son rendement attendrait ainsi de l'ordre de 4 milliards d'euros.Vendredi, le Premier ministre s'est engagé à ne pas utiliser l'article 49 alinéa 3 de la Constitution pour faire adopter son budget. L'idée n'est pas nouvelle : entre 1997 et 2002, le premier ministre Lionel Jospin, à la tête d'une « majorité plurielle », avait renoncé à son usage. Si les débats budgétaires s'enlisaient à l'Assemblée, faute de majorité, la méthode Lecornu pourrait dès lors aboutir à l'élaboration d'une loi spéciale ou par le passage du budget par voie d'ordonnances, une première sous la Ve République.SÉCURITÉ EUROPÉENNE FACE AUX MENACES RUSSES APRÈS COPENHAGUEL'Europe est soumise, ces derniers jours, à une série de défis : la Russie teste la capacité de plusieurs pays du nord de l'Europe à faire face à des envois de drones sur leurs aéroports. Elle viole régulièrement l'espace aérien de certains membres de l'Otan afin de mesurer leurs capacités de défense antiaérienne. Oslo, Copenhague, Munich ont été victimes des mêmes survols de drones non identifiés, contraignant les autorités danoises, norvégiennes et allemandes à fermer provisoirement leur espace aérien au-dessus de certains aéroports. Contrairement aux Ukrainiens, les Européens n'ont guère d'expérience dans le domaine de la lutte contre les drones.Dans ce contexte, lundi, Ursula von der Leyen, la présidente de la Commission, a dévoilé, une première cartographie de la « préparation 2030 », date à laquelle l'Europe doit être prête à se défendre par elle-même en cas d'agression russe. Les analyses des services de renseignement européens convergent : dans les trois à cinq prochaines années, la Russie pourrait être en mesure d'attaquer un pays de l'Union européenne ou de l'Otan si une paix en Ukraine lui permettait de se réarmer, et si l'Europe ne pouvait pas compter sur le soutien américain. Les États membres ont identifié neuf domaines capacitaires prioritaires dans lesquels l'Europe doit combler ses lacunes d'ici à 2030 : défense aérienne et antimissile, systèmes d'artillerie, missiles et munitions, cyber et guerre électronique, drones et anti-drones, combat terrestre, capacités maritimes, mobilité militaire et « capacités stratégiques habilitantes ».En vue de renforcer la défense du continent face à la menace russe, les dirigeants des 27 pays de l'Union européenne se sont retrouvés mercredi à Copenhague. Les discussions ont porté principalement sur trois axes : le développement capacitaire conjoint, les « projets phares » - comme le mur de drones ou la surveillance du flanc oriental - et la montée en puissance de l'industrie de défense européenne. Afin d'accélérer la montée en puissance militaire du continent, l'Union européenne a adopté en juin dernier le Security Action For Europe (SAFE), un instrument financier de prêts de 150 milliards d'euros. Environ 100 milliards sont alloués au flanc oriental de l'Europe : 43,7 milliards pour la Pologne, 16,7 milliards pour la Roumanie, 16,2 milliards pour la Hongrie. Cette concentration géographique reflète une réalité diverse. Chaque pays défend actuellement sa portion de frontière d'une manière légèrement différente, à l'aide de systèmes qui vont du plus sophistiqué au moins élaboré. Cette réunion sans conclusion écrite a permis de décanter des sujets qui seront finalisés les 23 et 24 octobre prochains lors du Conseil européen à Bruxelles. Objectif : combler les lacunes et favoriser des acquisitions conjointes pour lutter contre « la fragmentation de nos efforts à travers des initiatives nationales non coordonnées ».Chaque semaine, Philippe Meyer anime une conversation d'analyse politique, argumentée et courtoise, sur des thèmes nationaux et internationaux liés à l'actualité. Pour en savoir plus : www.lenouvelespritpublic.frHébergé par Audiomeans. Visitez audiomeans.fr/politique-de-confidentialite pour plus d'informations.

In a Truth Social post, President Trump unexpectedly reversed his stance on Russia's war in Ukraine, saying for the first time, "I think Ukraine ... is in a position to fight and win all of Ukraine back in its original form." He called Russia a "paper tiger" and told reporters that NATO countries should shoot down Russian aircrafts that violate their airspace. Ukrainian President Volodymyr Zelensky called Trump's post a "game changer," but issued a warning to world leaders at the UN today. Ursula von der Leyen, the European Commission President, joins Christiane in this exclusive conversation.  Also on today's show: Riyad Mansour, Palestinian observer to the UN; Tom Fletcher, UN Under-Secretary-General for Humanitarian Affairs  Learn more about your ad choices. Visit podcastchoices.com/adchoices